"Constanța engleză" în documente, la Muzeul de Istorie

La Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) s-a deschis expoziția documentară "Constanța engleză", care marchează împlinirea a 150 de ani de la inaugurarea căii ferate Dunăre – Marea Neagră.
Majoritatea documentelor au fost procurate de arhitectul Gheorghe Stănculescu, urmașul primului viceconsul al Marii Britanii la Con-stanța, cunoscutul doctor Bolton, unul dintre primii profesioniști în domeniul medicinii. În "Analele Dobrogei", serie nouă IX, Constanța 2006-2008, arh. Gheorghe Stănculescu vorbește despre Abraham Irwin Bolton, din Irlanda, care a decis să se stabilească la Con-stanța: "Acest studiu biografic, genealogic și de «istorie de familie» transfrontalieră reprezintă și o încercare de a omagia eforturile și activitatea medicului Bolton, într-o regiune unde practica medicală modernă era aproape necunoscută.
Când a încetat din viață, în 1909, acest medic englez a lăsat unanime regrete în toate straturile sociale, precum și în toate comunitățile etnice care trăiau laolaltă în acest oraș românesc cosmopolit. Spiritul său deschis, modul profesional în care a practicat chirurgia, medicina, comerțul farmaceutic și chiar și unele sarcini diplomatice au rămas, în bună măsură, necunoscute publicului de astăzi" (p.108).
Faptul că provine din prestigioasa familie Bolton l-a determinat pe Gheorghe Stănculescu să organizeze această expoziție la Con-stanța: "Mi-am pus mereu întrebarea ce-a căutat un britanic la «mama-dracului». Plecând de la această întrebare, am descoperit o întreagă poveste a interesului britanic asupra zonei gurilor Dunării și Dobrogei, care a început imediat înainte de războiul Crimeei și chiar cu zece ani înainte, când în Irlanda a fost o foamete extraordinară. Anglia a fost într-o enormă criză alimentară și a umblat în toată lumea să caute surse de alimentație pentru populația irlandeză și engleză", a spus arhitectul.
Gheorghe Stănculescu a obținut documentele care pot fi văzute de constănțeni la MINAC de la arhivele britanice, precum și din alte surse arhivistice. Arhitectul intenționează să doneze Constanței expoziția, dar cu o condiție: "Să nu fie lăsată în vreun subsol să fie mâncată de șobolani. Aș vrea să fie într-un spațiu public. Dacă s-ar putea chiar în Muzeul de Istorie, aș fi foarte bucuros. E păcat ca un subiect care are legătură cu orașul Constanța, cum este acesta, să nu fie expus pentru cine vrea să studieze.
Din păcate, istoria englezilor la Constanța nu este o istorie a românilor, dar nu e nici o istorie englezească. Este o istorie rămasă a nimănui, o istorie de nișă de care constănțenii ar trebui să se intereseze".