Crăpături tot mai adânci pe pereții Muzeului de Artă Populară. Când va fi ștearsă povara anilor?

Vineri, 09 Iulie 2021, 00:00
322
Cine s-a îndreptat vreodată spre zona peninsulară este imposibil să nu fi văzut, măcar fugitiv, Muzeul de Artă Populară din Constanţa, o clădire monument istoric de o valoare inestimabilă. Din păcate, trecerea timpului şi cutremurele care au avut loc în anii 1977 şi 1986 şi-au pus amprenta asupra acesteia, iar acum clădirea are nevoie de ample lucrări de consolidare şi restaurare.







Desigur, nu vă gândiţi la faptul că imobilul prezintă un risc pentru vizitatori, pentru că nu este aşa. Ba, dimpotrivă, atât constănţenii, cât şi turiştii sunt aşteptaţi în continuare să admire preţioasele colecții de artă populară din toate regiunile țării, care includ ceramică, icoane pe lemn și sticlă, metal, port popular, scoarțe, țesături, textile, podoabe. Cu toate acestea, se va observa că, ici-colo, faţada prezintă crăpături şi fisuri, aceste aspecte alternând cu brâiele din cărămidă, pătate şi degradate din cauza intemperiilor şi, cum spuneam, a timpului.



Desigur, având în vedere vechimea de circa 127 de ani, nu este de mirare. Precizăm că construcția muzeului a fost executată în perioada anilor 1894-1896, ca sediu al Primăriei Constanța. Inițial, amplasamentul imobilului a fost ales pe un teren despre care se ştia că prezintă condiţii dificile de fundare (a fost studiat anterior pentru amplasarea catedralei oraşului). Din documentele cunoscute până la ora actuală, rezultă că în zona cuprinsă între străzile Vasile Alecsandri şi Karatzali a existat şanţul de apărare al cetăţii feudale. După distrugerea completă a cetăţii, în anul 1828, şanţul de apărare a intrat într-un proces lent şi natural de astupare, în jurul anului 1860.



Ulterior, se va ajunge la inaugurarea Palatului Comunal, care a avut loc la data de 20 noiembrie 1896. După aceea, clădirea a funcţionat ca primărie, până în anul 1906, când a fost înstrăinată Direcţiei de Poştă şi Telegraf. Şase decenii mai târziu, în 1970, a intrat în circuitul muzeal. Potrivit directorului instituţiei, Maria Magiru, în urma cutremurului din 4 martie 1977 au fost executate lucrări de consolidare a pereţilor portanţi şi autoportanţi din zidărie, prin refacere, cămăşuire, de care are nevoie şi acum, şi introducere de tiranţi.



Documentația a fost realizată, se așteaptă banii…

„După seismul din 1986, au început să se observe nişte fisuri fine la pereţii transversali interiori. În acelaşi timp, trebuie precizat că unele degradări sunt urmare a unui fenomen de tasare a terenului de fundare, acesta fiind alcătuit din loess sensibil la umezeală. Totodată, există fisuri în pereţi, bolţi etc”, ne-a declarat directorul. Aşadar, propunerile de reabilitare a muzeului ar trebui să aibă în vedere desfacerea tencuielilor, pe traseul fisurilor, înlocuirea trotuarului actual din cărămidă glazurată, cu un trotuar din beton şi nu numai. Toate acestea trebuie făcute în condiţiile în care Muzeul de Artă Populară este monument de arhitectură din categoria A. Că muzeul va beneficia de lucrări de reabilitare la un moment dat este clar, doar că nu se ştie exact şi când ar putea fi demarate acestea. De curând, Primăria Constanța a actualizat documentația tehnico-economică aferentă obiectivului de investiții „Restaurarea Muzeului de Artă Populară Constanța”. Actualizarea documentației este necesară, în condițiile în care a fost eliberat Certificatul de Urbanism pentru restaurarea clădirii. Sperăm ca într-un viitor apropiat, această clădire să-şi recapete strălucirea de odinioară.



Pagina a fost generata in 0.3194 secunde