Sunteţi pasionaţi de ocupaţiile şi meşteşugurile tradiţionale din Dobrogea? Lună de lună, Muzeul de Artă Populară din Constanţa îşi propune să valorifice obiecte de patrimoniu care documentează practicarea ocupaţiilor şi meşteşugurilor tradiţionale, în satele din această regiune. Specialiştiii instituţiei de cultură afirmă că, deşi practicarea ocupaţiilor este dovedită arheologic încă din cele mai vechi timpuri, meşteşugul ţărănesc este tributar situaţiei istorice aparte a Dobrogei. „Patru secole de administraţie turcească a provinciei au menţinut o economie rurală autarhică, fără contacte permanente cu cele câteva oraşe de pe Dunăre- Silistra, Ostrov, Rasova, Hârşova, Brăila- pentru care, oricum, viaţa economică era centrată pe comerţ şi nu pe meşteşuguri. Un alt aspect este acela al valurilor succesive de colonizări şi schimburi de populaţie, care au modificat permanent structura demografică a populaţiei din Dobrogea, cu tot ce implică aceasta: interferenţe culturale în obiceiuri, tradiţii, port, meşteşuguri.
Datorită acestor condiţii economice şi istorice, meşteşugurile în Dobrogea nu au cunoscut o specializarea puternică, pe ramuri sau pe centre, aşa cum se întâlneşte în restul ţării. Din datele cercetării noastre de teren, în aşezările dobrogene situate de-a lungul Dunării, am constatat că tâmplăria şi fierăria sunt principalele meşteşuguri practicate la sate, care au antrenat şi o ramificare a acestora: dulgherie, dogărie, potcovărit, hamurărie şi rotărie”, au precizat muzeografii.
Aceştia au mai adăugat că un alt meşteşug, dezvoltat în strânsă legătură cu valorificarea resurselor locale îl reprezintă ţesutul rogojinilor din papură, care în unele sate de pe malul Dunării şi al bălţilor dobrogene a ajuns chiar la supraproducţie destinată schimbului.