Creștinii prăznuiesc nașterea Sf. Ioan Botezătorul sau Sânzienele

Anual, la data de 24 iunie, se celebrează în lumea creștină nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, o mare excepție făcută acestuia, întrucât sfinții și martirii sunt comemorați în ziua morții lor, ca zi a nașterii lor în Împărăția Cerurilor.

Biserica a închinat șase sărbători Sfântului Ioan Botezătorul: Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Prima și a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul (25 mai), Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie), Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august) și Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul (23 septembrie).

În fiecare an, creștinii ortodocși serbează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Domnul Iisus în apa Iordanului. În calendarul popular, sărbătoarea este denumită Sânziene, în Ardeal, iar în Muntenia şi Oltenia - Drăgaica.

În această zi, din 2013, la inițiativa comunității online La Blouse Roumaine, dedicată promovării iei românești, se sărbătorește şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunitățile românești din toată lumea. Femeile în special poartă în această zi o ie.

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Legate de această zi sunt diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei. Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea premergătoare sărbătorii, în credința că își vor visa ursitul. În unele zone, fetele își fac coronițe din Sânziene, pe care le lasă peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineața găseau coronițele pline de rouă, era semn sigur de măritiș în vara care începea.

Gospodarii încearcă să afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul sărbătorii agață cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și dacă, a doua zi, în coronițe este prins păr de la anumite animale sau puf/ pene de la păsări consideră că anul va fi bun mai ales pentru acestea. Tot de sânziene, gospodarii primesc câte un spic de grâu, pe care îl așază pe grindă, în șură. Ei speră ca până la acea înălțime se li se adune grânele. Bătrânii vorbesc că în noaptea de Sânziene, ielele se adună și dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblageşte.

De asemenea, cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri fulgerat. Florile culese în ziua de Sânziene sunt prinse în coronițe sau, legate în formă de cruce, sunt duse la biserică. Acolo sunt sfințite, apoi sunt păstrate pentru diverse practici magice. Dacă se întâmplă să vezi o furnică roșie în ziua de Sânziene înseamnă că vei avea parte de mult noroc. Iar dacă vei găsi o furnica în portofel, nu-i face rau, căci îți va aduce mulți bani.