CTP, Mircea Badea și Robert Turcescu, modelele jurnaliștilor constănțeni

La Universitatea "Andrei Șaguna" a avut loc, vineri, o masă rotundă destinată dezbaterii rezultatelor sondajului privind percepția jurnaliștilor asupra profesiei lor. Eveni-mentul a fost moderat de rectorul uni-versității, prof. univ. dr. Aurel Papari, la acțiune participând studenți și masteranzi ai Facultății de Jurnalism.
Sondajul realizat de Universitatea "Andrei Șaguna" și-a propus să afle opinia jurnaliștilor constănțeni despre profesia pe care o practică, numărul final de respondenți fiind de 32, în urma excluderii chestionarelor invalide.
Am aflat, astfel, că 44% dintre respondenți consideră că învățământul superior jurnalistic românesc oferă, în mare măsură, premise pentru o bună pregătire, în comparație cu 40%, pentru care facultatea de ziaristică oferă în mică măsură o pregătire corespunzătoare.
De asemenea, 94% dintre respondenți consideră necesară aplicarea probelor de aptitudini și de cultură generală în cadrul selecției candidaților pentru învățământul superior jurnalistic, în timp ce 6% dintre aceștia nu cred că este nevoie de asemenea probe.
La întrebarea "Primiți pe cale ierarhică, de la patron, teme de lucru și/sau indicații de abordare?", 47% au răspuns că primesc uneori indicații și 16% susțin că primesc des astfel de indicații.
De asemenea, sondajul arată că 28% dintre respondenți consideră că informațiile dobândite prin educație contează foarte mult în exercitarea profesiei de jurnalist, în timp ce 3% dintre participanții la cercetare sunt de părere că educația le influențează foarte puțin profesia.
În ceea ce privește modelele jurnaliștilor constănțeni participanți la sondaj, cele mai multe dintre răspunsuri au vizat următorii oameni de media: 27% dintre subiecți îl au ca model pe Cristian Tudor Popescu, 13% dintre aceștia îl urmează ca model în viața profesională pe Mircea Badea și 7% dintre jurnaliști îl consideră un reper pe Robert Turcescu.

Concluzii
Una dintre concluziile sondajului a fost că "domeniul profesional jurnalistic este tensionat din cauza încercărilor de dominație politică sau guvernamentală, obiectivate prin subiecte preferențiale, abordări particulare, orientări politice". De asemenea, realizatorii sondajului au observat o "contradicție între rolul și statutul social și satisfacția profesională, cei mai mulți dintre respondenți manifestân-
du-și nemulțumirea în legătură cu recompensele materiale și morale în urma exercitării profesiei". Totodată, s-a ajuns la concluzia că "lipsa de modele consistente și neputința de a-și percepe propriul progres în carieră reduce calitatea actului jurnalistic și perturbă exercitarea rolului mass-media în societate ca putere independentă a statului".
Autorii sondajului sunt conf. univ. dr. Livica Frățiman, lector univ. dr. Ioan Damaschin, lector univ. dr. Mihaela Rus, lector univ. dr. Elena Predescu, lector univ. dr. Cristina Gelan, lector univ. drd. Mihaela Naidin, asist. univ. dr. Oana Enache și asist. univ. dr. Tănase Tasente.

"Jurnaliștilor le lipsește umilința"
Prezent la masa rotundă a fost și Ionuț Codreanu, coordonator de programe în cadrul Agenției de Monitorizare a Presei, care consideră necesară existența unor parteneriate între organismele de presă și universități, pentru eliminarea discrepanțelor dintre teorie și practică. "Cred că așa s-ar produce un transfer reciproc de know-how, iar viitorii jurnaliști ar avea ocazia să învețe altfel". De asemenea, Ionuț Codreanu a subliniat faptul că marea problemă a jurnaliștilor este lipsa umilinței: "Facem parte dintr-o breaslă hormonală, avem instinctul proprietății produsului minții, nu suportăm să fim contestați. Dar uităm de unde am plecat, suntem plătiți să aducem informația, nu patronului, ci publicului, care ne ține pe piață".