Cu ce "tezaur" de patrimoniu își întâmpină turiștii Muzeul de Artă Populară

Peste 17.000 de piese de patrimoniu se află în spatele porților Muzeului de Artă Populară. Acest patrimoniu de invidiat de alte instituții de gen reprezintă munca a zeci de ani a unor specialiști care au făcut cercetare în toate zonele țării, care au căutat în cele mai îndepărtate colțuri prețioasele obiecte. 

Icoane de lemn sau sticlă, piese importante de ceramică, costume populare, documentare etnografice, scoarțe sau covoare din lână datând din anul 1840 - sunt doar o parte din bogăția muzeului. Acest patrimoniu național este evaluat periodic, nepermițându-se sub nicio formă deteriorarea lui. Munca muzeografilor, documentariștilor, conservatorilor, a restauratorilor nu se termină niciodată, pentru că acest patrimoniu trebuie clasat, se fac dosare cu fiecare piesă în parte, se fac expertize numeroase până a se ajunge ca pe un obiect să se pună ștampila de "obiect de patrimoniu". 

Directorul Muzeului de Artă Populară Constanța, Maria Magiru, a declarat că 90% din activitatea muzeului este reprezentată de munca din spatele ușilor. În decurs de patru ani, au fost clasate sau au primit marca "obiecte de patrimoniu" aproximativ 1.000 de piese, ceea ce înseamnă un ritm alert. 

"Toți specialiștii noștri sunt acreditați, sunt atestați pe ramura lor, altfel nici nu ar putea lucra pe patrimoniu! Anul trecut, am început restaurarea unei scoarțe (n.r. - covor confecționat din lână), datând din anul 1847. Acest covor este de dimensiuni mari, având o lungime de aproximativ patru metri și o lățime de doi metri. Face parte din ca-tegoria obiectelor de tezaur", a declarat șeful instituției. Lâna necesară efectuării acestei proceduri a fost procurată foarte greu, ea găsindu-se la Muzeul de Istorie Națională din București. Într-un an se poate lucra doar o porțiune mică, pentru că munca de restaurare e foarte grea, iar cel care o depune trebuie să aibă și un psihic foarte bun. S-a făcut curățarea, s-au stabilit punctele care trebuie restaurate, iar după patru ani de muncă, s-a stabilit că ar mai fi nevoie de încă un an de lucru. Între timp, restauratorului i se dă o pauză de un an de la lucrul de recondiționare a scoarței și i se dă în lucru o altă piesă, pentru ca specialistul să nu-și piardă interesul față de opera pe care o va readuce la viață.

 

"Cred că munca restauratorilor este cea mai grea, dar și cea de muzeograf, conservator, documentarist, deoarece se lucrează cu piese din categoria Tezaur, de o valoare inestimabilă", a subliniat di-rectorul Maria Magiru. 

Străinii, atrași ca un magnet de istoria portului românesc 

Muzeul de Artă Populară din Constanța este unul dintre obiectivele de cultură care, anual, primește mii de turiști. Clădirea se bucură de o poziție extraordinară, în zona peninsulară, iar turiștii din țară sosiți pe litoral, dar și cei din străinătate nu părăsesc Constanța fără să fi vizitat acest obiectiv cultural. Mai mult, clădirea intră în categoria "Monument istoric din categoria A", care are o arhitectură deosebită. Construcția edificiului a fost făcută în perioada 1893-1906 și a fost gândită încă de la început cu subsol, parter, etaj și mansardă. Cu elemente de arhitectură medievală religioasă, turiștii străini au fost atrași ca de un magnet de acest locaș, iar faptul că ei doreau să vadă piese tradiționale de port și nu numai din toată țara a ridicat din start ștacheta muzeului, care adăpostește în prezent piese de tezaur din toate colțurile țării.