De la bune intenții la SF. Despre corectarea digitală a lucrărilor de examen și deficitul de profesori calificați

Dacă anul trecut se înregistrau 4.700 de note de 10 la Limba și literatura română, anul acesta au fost de zece ori mai puține. În opinia ministrului Sorin Cîmpeanu, fiind structurate pe modelul PISA, subiectele au fost pentru nivelul de dificultate minim, apoi mediu și au fost și subiecte de departajare pentru excelență... și acolo au fost problemele. „S-a putut lua mai ușor 9,50 sau 9,70, dar mai greu 10", explica ministrul într-o apariție televizată.

Ba chiar același ministru afirma: „Sunt acuze că există județe în care se corectează cu mai puțină bunăvoință, pentru că există o oarecare competiție între școlile din județe. Vom analiza și cazurile în care este o diferență enormă între nota de la română și cea de la matematică". El a adăugat că se vor lua măsuri ca profesorii care au greșit flagrant corectarea să nu mai participe la evaluări.

Va să zică, pentru o mai echitabilă evaluare este nevoie de o schimbare din temelii a corectării lucrărilor de examen. În urmă cu câteva zile, ministrul Sorin Cîmpeanu a lansat un „target” ambițios, și anume corectarea digitală a lucrărilor începând de la anul, pentru evaluările din clasele a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a.

Așadar, lucrările vor fi scanate după ce profesorii evaluatori vor aplica pe foi un cod unic de identificare. Apoi va începe corectarea online de către evaluatori, care nu pot comunica între ei. Tot procesul de notare va fi mai rapid și chiar computerul va semnala unde ar fi nevoie de recorectare. „Este vorba de codificarea lucrărilor, dar și a fiecărui item, în așa fel încât la corectare, dincolo de eliminarea subiectivismului, și concret de modul de rezolvare a diverșilor itemi, putem aprecia la ce nivel au fost dobândite competențele necesare. În momentul în care avem aceste informații, putem să ne concentrăm pentru consolidarea, îmbunătățirea predării, acolo unde constatăm că avem deficiențe. Cu alte cuvinte, nu vom mai avea o notă generală la matematică, o notă generală la română, ci vom ști pe fiecare subiect, pe fiecare item, cum stăm. În cazul în care între primul și al doilea corector intervine o diferență mai mare de jumătate de punct, calculatorul avertizează și intervine al treilea corector, acolo unde este test grilă. Dar cred că este greu să ai o astfel de diferență dacă se desfășoară digital toată povestea asta. Acolo unde este de completat un răspuns, trebuie să evalueze cadrul didactic online.

Avem deja demarat un proiect pilot la clasa a VI-a și sunt încrezător că vom putea implementa acest sistem de evaluare digitală. Și să pilotăm, nu am pretenția să aplicăm, și la nivel de Bacalaureat.

Din luna ianuarie am precizat necesitatea existenței unor platforme de evaluare dedicate și securizate. Am precizat, de asemenea, nevoia de standardizare a evaluărilor. Nu este un lucru nou. Nu sunt constrângeri de ordin tehnologic. La Evaluarea națională am avut 3.850 de centre de examen, cu o medie de 33 de elevi per centru, asta înseamnă 10.000 de clase, 10.000 de echipamente. Dificultatea constă în a avea resursă umană calificată, în fiecare dintre școlile românești în care se derulează aceste examene. Pentru a fi capabili să scaneze și să atribuie aceste coduri”, a explicat ministrul Sorin Cîmpeanu la TVR1.

Cât despre erorile petrecute în această sesiune, referitor la care a declarat public că nici nu s-a gândit că s-ar putea întâmpla, ministrul a ajuns la aceeași concluzie: nu în toate școlile există personal calificat să facă lucruri simple, precum să scaneze și să atribuie un cod.

Profesorul Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România (SSMR), într-un interviu pentru Edupedu.ro, afirma că informaticienii de la Inspectoratul Școlar din Cluj au avut un proiect european exact pe această idee, au început să îl facă și au fost blocați. „Procesul digitalizării trimiterii la corectare a lucrărilor este foarte simplu: facem coduri QR sau coduri de bare, aici e suficient coduri de bare, pe care le aplicăm pe fiecare lucrare de examen. Fiecare elev are atașat numele în acest cod de bare și nimeni nu are acces și la nume, și la lucrare, în afara sistemului informatic. Corectura poate să o facă oricine, nu mai trebuie mutate lucrările fizic. Ne lăudăm că avem una dintre cele mai rapide conexiuni la internet și o folosim la ce?", a mai declarat prof. Gologan.

Și astfel s-ar putea evita tragedii precum cea petrecută vineri, 2 iulie, când trei inspectoare au fost victimele unui accident rutier, în timp ce se deplasau la Tulcea, pentru a duce o lucrare contestată, întrucât anul acesta ministerul a renunțat la transportul cu poșta specială.