Descoperire senzațională. Morminte vechi de 2.200 de ani în mijlocul Constanței

Cu ocazia unor lucrări de construcție din zona Casei de Cultură, arheologii constănțeni au descoperit șapte morminte datând

din epoca elenistică. Obiectele găsite în morminte datează din secolele III - II a. Hr, iar specialiștii nu exclud ca mormintele să fi făcut parte din cimitirul unei așezări rurale din apropierea orașului Tomis.

Dr. Constantin Chera, responsabil științific, și Octavian Mitroi, arheolog, au declarat că în zonă se mai descoperiseră morminte din perioadele elenistică, romană și romano-bizantină.

Arheologul Octavian Mitroi ne-a declarat că au fost descoperite șapte morminte din epoca elenistică, majoritatea de incinerație. Au mai fost descoperite două morminte - cenotaf (morminte simbolice pentru persoane ale căror cadavre nu au mai putut fi recuperate).

Singurul mormânt de inhumație descoperit este cel al unui copil. Mitroi spune că scheletul acestuia fusese parțial acoperit cu fragmente ceramice dintr-o amforă. Din zona gâtului provin câteva mărgele mărunte, iar pe antebraț, arheologii au găsit o mică brățară de bronz. Nu s-a putut stabili dacă fetița ale cărei oseminte au fost descoperite acolo provenea dintr-o familie înstărită deoarece ade-seori nici oamenii cu dare de mână nu erau îngropați cu obiecte de preț.

Unul dintre cele două morminte - cenotaf a avut cel mai bogat inventar funerar din acest șantier. Ca și în cazul mormântului de copil, arheologii au descoperit și aici o monedă de bronz. Este vorba de obolul lui Charon care era depus în morminte pentru ca defunctul să poată plăti vama luntrașului la trecerea în lumea de dincolo. În mitologia greacă, Charon este luntrașul lui Hades în Infern (lumea sub-pământeană). El îi trecea pe cei morți peste râul Acheron, dacă își puteau plăti călătoria. În antichitatea greco-romană, cadavrelor le era adesea pusă o monedă în gură sau în mână pentru a putea plăti călă-toria. Este o moștenire păgână regăsită și astăzi în obiceiurile funerare creștine. Pe lângă mo-nedă, în mormânt au mai fost descoperite un opaiț și nu mai puțin de șase vase ceramice.

În general, inventarul funerar al acestor morminte cuprinde piese frecvent întâlnite în necropolele elenistice ale Tomisului: opaițe, unguentarii (flacoane ceramice pentru parfum și uleiuri cosmetice) monede și vase de diferite tipuri (căni, boluri megariene, ulcioare tip lagynos, "farfurii de pește"). La o primă evaluare, mormintele descoperite datează din secolele III-II a. Hr.

"Este o nouă contribuție la cunoașterea necropolelor elenistice ale Tomisului. Nu excludem totuși posibilitatea, având în vedere distanța mare dintre perimetrul în care au fost realizate aceste descoperiri și limitele orașului Tomis în perioada elenistică, situate în actuala Piața Ovidiu, ca aceste morminte să fi făcut parte din cimitirul unei așezări rurale din apropierea acestui oraș, și nu propriu-zis din necropolele tomi-tane," subliniază arheologul Mitroi.

Odată cu închiderea acestui șantier, întregul material mobil va fi triat și trimis laboratorului de restaurare al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.