Povestea "Atlantidei de România". Cetatea dispărută sub adâncuri

Constanța este unul dintre cele mai bogate județe din România în ceea ce privește numărul siturilor arheologice. Dacă o parte sunt cunoscute publicului, multe dintre ele sunt nedescoperite, necercetate sau ascunse sub ape. Despre legendara cetate Vicina, cercetătorii s-au contrazis de-a lungul vremii. Unii susțin că ea se află la Păcuiul lui Soare, alții sunt convinși că, de fapt, este amplasată la Isaccea.

Un sit de dimensiuni impresionante, înghițit de ape, necercetat, un patrimoniu cultural deosebit. Cetatea bizantină a fost construită în secolul XI și avea rol de apărare. O zonă în continuă transfor-mare și cel mai important așezământ de secol XI, cetatea Vicina a fost ridicată, potrivit istoricilor, pe insula Păcuiul lui Soare, de împărații Bizanțului, după anul 971. Cetatea a fost distrusă și refăcută de mai multe ori, din cauza poziției geografice delicate. După ce a fost distrusă de populațiile bulgare, care s-au revoltat contra Bizanțului, cetatea Vicina a fost reconstruită în jurul anului 1000.

Directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Gabriel Custurea, ne-a declarat că Vicina a funcționat ca important centru comercial: "Ultima pomenire importantă a fost în momentul transferării mitropolitului de Vicina, Iachint, ca mitropolit al Țării Românești. A funcționat 200 de ani, apare în documentele genoveze, vorbindu-se de Vicina drept etalon monetar. O așezare foarte dezvoltată, cu o populație diversă. Dacă unii au localizat-o la Măcin, alții susțin cu tărie că ea s-ar afla la Isaccea. De altfel, la Isaccea s-au făcut multe descoperiri arheologice de sec. XIII-XIV. Este și motivul pentru care ipoteza potrivit căreia cetatea Vicina ar fi amplasată la Isaccea pare să aibă o mai mare susținere".

Și Nicolae Iorga a fost de părere că Vicina s-ar afla la Isaccea. În "Istoria Bisericii Române", Iorga spunea că "cetatea Vicina era așezată pe unghiul de îndoire al Dunării, către Răsărit, pe un braț numit Vicina, între Isaccea și Tulcea, prima mențiune apărând în 1085".

Cetatea genovezo-bizantină dispare din istorie din 1388. În jurul anului 1400, dispar și mențiunile despre Mitropolia Vicinei, ultimul mitropolit cunoscut, Iachint, trecând la conducerea Bisericii Ortodoxe din Țara Românească a lui Mircea cel Bătrân. Astfel, Vicina dispare din documente. În sec. XVI, documentele pomenesc deja de un sat turcesc al lui Isac (Isac-Koy), devenit ulterior Isaccea.

v v v

De cealaltă parte, după numeroși ani de cercetări, istoricul Petre Diaconu a ajuns la concluzia că la Păcuiul lui Soare s-ar fi aflat de fapt Vicina.

Cercetătorii contrazic însă, în continuare, această teorie. Motivul invocat este că genovezii nu ar fi avut niciun interes să controleze o cetate solitară din josul fluviului, având în vedere că toate centrele lor comerciale erau pe brațele Dunării, la Chilia, Isaccea sau Măcin.

Despre reconstituire sau introducere într-un circuit turistic, nici nu poate fi vorba, costurile pentru salvarea unei asemenea cetăți scăldate în ape fiind imense.