Minoritățile din Dobrogea. Obiceiurile și tradițiile de nuntă la aromâni

9102
3

Articole de la același autor

În orice colț de lume s-ar afla, aromânii își păstrează cu sfințenie tradițiile moștenite din străbuni. Chiar dacă au fost împrăștiați prin Balcani încă din Evul Mediu, au reușit de-a lungul anilor să-și mențină ritualurile. De exemplu, ceremonialul nunții la aromâni ține o întreagă săptămână și este respectat de generații întregi.

Tinerii de la Asociația Culturală "Mușata Armână" se mândresc cu faptul că pot duce tradiția mai departe și și-au propus ca, anual, să organizeze manifestări pentru promovarea obiceiurilor moștenite.

De Ziua Europeană a patrimoniului, membrii fundației culturale "Mușata Armână" au organizat petrecerea fetei aromâne înainte de nuntă, demonstrând astfel că tradiția nu se pierde. O serie de obiceiuri emoționante în viața satului românesc au fost parcurse plecând de la despărțirea miresei de părinți, de frați și de surori, la drumul inițiatic spre casa mirelui. La fel ca la români, în zilele premergătoare nunții, mireasa aromână din satul dobrogean își invită domnișoarele de onoare, rudele și vecinii la casa părintească pentru a o ajuta să-și pregătească zestrea. Covoarele, cuverturile, plăpumile sau pernele sunt scoase la "sorit" și duse ulterior la casa mirelui, potrivit tradiției. La strângerea zestrei participă nu doar părinții, ci și bunicii.

Pregătirea zestrei

Membrii fundației culturale "Mușata Armână" din Mihail Kogălniceanu au imaginat o nuntă, făcând o demonstrație pe viu.

Potrivit tradiției, în vinerea de dinaintea nunții, mireasa îi aduce pentru ultima oară apă rece de la izvor mamei sale. Astfel, prin această apă, dorul va fi potolit simbolic. Fata care pleacă din casa părinților știe că o așteaptă o viață nouă, cu responsabilități și cu bucurii.

Demonstrația ritualurilor de pregătire a zestrei miresei au fost organizate la Muzeul "Gheorghe Celea" din Mihail Kogălniceanu, cu ocazia Zilei Europene a Patrimoniului.

Astăzi, întâlnim aromânii în Grecia, Bulgaria, Albania, Macedonia și România. Peste o sută de mii de aromâni trăiesc în România, cea mai mare parte dintre ei locuind în Dobrogea. Izvoarele îi menționează sub diverse nume: vlahi, vlasi, aromâni, macedoromâni, fârșeroți, saracaceni, armâni, rrămâni etc.

Florin Dima, în vârstă de 57 de ani, aromân din Constanța, ne-a declarat: "Primul lucru pe care îl face mireasa când intră în curtea mirelui este de a săruta un băiețel. După aceea, aruncă peste cap un măr roșu în care este înfipt un ban; cine-l prinde îl taie felii și îl împarte celor din jur. În pragul casei stă soacra mare, care este pregătită să primească mirii. Ea trebuie să aibă pe cap ceva alb, are pregătită puțină untură, două pâini, o cană cu apă și un prosop mare alb. Mireasa, după ce face semnul crucii de trei ori, face și semnul crucii cu untură pe tocul ușii. Cele două pâini i le pune soacra la fiecare subțioară, îi dă cana de apă în mână dreaptă și îi cuprinde pe cei doi miri cu prosopul și-i trage în același timp pe amândoi peste prag, pășind cu dreptul. În casa mirelui, mireasa este însoțită tot timpul de o mătușă, care are cu ea dulciuri. Aceste dulciuri, mireasa le oferă mătușilor mirelui. Petrecerea ce urmează este începută de naș și toți participanții cântă și dansează până în zori."

La rândul ei, Georgeta Zaifu, în calitate de invitat la manifestarea de la Mihail Kogălniceanu, a subliniat că tradiția la aromâni e foarte importantă, iar când organizezi un astfel de eveniment, toate rudele sar în ajutor, pentru că "nimic nu e mai presus decât iubirea față de semeni": "La armâni, familia este nucleul de bază al comunității, motiv pentru care ținem foarte mult la căsătoriile în cadrul comunității, fără însă a le nega și pe cele mixte. Dacă ar fi un lucru care mă deranjează ar fi că, în ziua de azi, armânii s-au organizat în prea multe asociații culturale, fiecare promovând alte idei. Nu înțeleg de ce, pentru că toți avem aceeași istorie, religie, obiceiuri și tradiții!". 

Comentează știrea

Aușlu picurar.
23 septembrie 2015
Etnie, niet minoritet.

Frumos și mșeat articol - cu excepția titlului. Subiecții în cauză, fărșeroții dela Caramurat/Ferdinand I/Kogălniceanu - și nu numai - NU sunt minoritari în România, sunt parte a poporului român, sunt români balcanici. Altminteri, strămoșii celor stabiliți la frații lor din Țară s-ar întoarce în mormânt... Prin urmare, corect: Etniile în Dobrogea.

Gionli picurar
23 septembrie 2015
Români de pretutindeni

La 8 mai 2013, Adunarea Deputaților din cadrul Parlamentului României a adoptat o modificare a Legii nr. 299/2007 (cu 293 de voturi "pentru", 2 voturi "împotrivă", 5 abțineri), care prevede că persoanele care își asumă identitatea culturală română, persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fârșeroți, herțeni, histro-români, latini dunăreni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelate forme lexicale înrudite semantic) sunt denumite "români de pretutindeni".

Tașcu
11 februarie 2017
Bre voi hitsâ armânji?

Gionli picurar, aushlu picurar... un shi idghiul??? A aushlui picurar voi sâ i dzâc câ m as li dzâcâ a armânjilor dit xeani câ noi him mucani nu mata as fugâ íu di aclo.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 3.1316 secunde