Breaking news Din ruine, în lumină. Patrimoniul istoric a prins viaţă la Carsium

5804
7 min citire
Cea de-a LIX-a ediție a Sesiunii Naționale de Rapoarte Arheologice s-a încheiat vineri, 30 mai, cu inaugurarea oficială a noului punct muzeal „Cetatea Carsium”, care va îmbogăți, pe viitor, patrimoniul turistic și cultural al județului Constanța. Valoarea proiectului a fost de zece milioane de lei, din fonduri europene, iar execuția lucrărilor a început în 2019. Toate acestea în condiţiile în care zona se afla, cu ani în urmă, într-un stadiu avansat de degradare. Chiar şi acum, încă se văd în ziduri urmele extragerii pietrelor de-a lungul tuturor epocilor istorice.
Din ruine, în lumină. Patrimoniul istoric a prins viaţă la Carsium - cetate-4-1748598007.jfif
Cetatea Carsium are o istorie fascinantă, întinsă pe mai multe epoci istorice. Din păcate, în ultimii ani, o mare parte a structurii originale fusese afectată de alunecări de teren și, bineînțeles, de trecerea timpului, necesitând ample lucrări de „resuscitare”. Aceasta a fost cercetată de către specialişti încă din 1939, însă, în ultimii 20 de ani, toate aceste cercetări au devenit sistematice. Din păcate, susţine directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Delia Cornea, resursele au fost o lungă perioadă de timp limitate și nu s-a putut valorifica acest sit arheologic deosebit. Din fericire, vineri, 30 mai, s-a reuşit ceea ce, cu ani în urmă, părea, poate, imposibil, a fost reabilitată, iar cetatea a renăscut. Inaugurarea s-a făcut în prezenţa specialiştilor de la malul mării, a reprezentanţilor Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) şi a arheologilor din întreaga ţară, sosiţi în judeţul nostru pentru Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice.
Cu această ocazie, directorul MINAC a precizat că proiectul nu ar putut fi, însă, realizabil fără sprijinul CJC.
Din ruine, în lumină. Patrimoniul istoric a prins viaţă la Carsium - oameni-cetate-1748598290.jfif
Este o efervescență culturală, cum cred că nu s-a mai văzut în această zonă"
Practic, inaugurăm acest sit ca și punct muzeal și ne dorim din tot sufletul ca în completare, anul acesta, să relocăm și să deschidem și punctul muzeal în noul sediu, vechea școală Cotovu, acesta fiind un alt proiect în care muzeul este beneficiar, dar care este derulat de către Primăria Hârșova. Este, într-adevăr, un moment deosebit de important pentru noi și țin neapărat să aduc cuvinte de mulțumiri conducerii Consiliului Județean Constanța, pentru că, iată, în decurs de câteva luni deschidem sau reintroducem în circuitul de vizitare trei mari obiective: Mormântul Pictat, Edificiul Roman cu Mozaic și Cetatea Carsium. Este o efervescență culturală și muzeală, cum cred că de foarte mulți ani nu s-a mai văzut în această zonă. De asemenea, aduc cuvinte de mulțumiri primăriei, conducerii primăriei Hârșova care în toată această perioadă au fost alături de noi. De asemenea, trebuie să subliniez contribuția deosebit de importantă pe care au avut-o colegii din cadrul Consiliului Județean, colegii de la departamentul de proiecte, reprezentat de doamna Elena Georgescu. Sunt niște oameni minunați care au gândit alături de noi toate aceste proiecte și care au lucrat, efectiv, alături de noi. Aș vrea să aduc un cuvânt de mulțumire şi domnului profesor Constantin Nicolae, care este colegul nostru de la Hârșova, care s-a zbătut foarte mult pentru acest proiect. Este un om de o tenacitate extraordinară și o parte din tot ceea ce vedeți dumneavoastră i se datorează. Vă dați seama, până acum era o zonă cumva abandonată, așa, acum avem un punct muzeal nou", a subliniat directorul MINAC.
La rândul său, cu lacrimi în ochi, Elena Georgescu a precizat că ideea de proiect a început undeva în 2007-2008. În tot acest timp, s-au căutat finanțări, s-au schimbat teme de proiectare, iar în 2016, proiectul a plecat la finanțare. În 2018, a fost semnat contractul de finanțare și de aici a început efectiv munca, împreună cu proiectanții. „Trei ani de zile s-a lucrat la proiectul tehnic și la tot ce înseamnă avizări din partea Ministerului Culturii, împreună cu Institutul Național al Patrimoniului.
Într-un final, în 2023 a început execuția de lucrări și a fost finalizată în februarie anul acesta. Ce a fost mai deosebit? Au fost foarte multe obstacole şi au trebuit tot timpul să se găsească soluții, a declarat ea.
Prezent la inaugurarea cetăţii, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța (CJC), Răzvan Filipescu a adăugat că acesta este un moment de maximă importanță în istoria județului Constanța. Ieri, 30 mai, a fost introdus în circuitul turistic și cultural un nou obiectiv turistic, cetatea Carsium, care vine și completează circuitul cetăților antice și întregește din punctul de vedere al Consiliului Județean Constanța, un produs turistic care se conturează în această zonă frumoasă de la malul Dunării, alături de cetatea Capidava de la Topalu, de Muzeul de la Topalu etc. „Noi, la Consiliul Județean Constanța, împreună cu domnul președinte Florin Mitroi, susținem și prioritizăm cultura. Pe această cale, îi dorim domnului primar de la Hârşova să atragă și să organizeze evenimente, astfel încât să atragă cât mai mulți turiști și specialiști din domeniu. Același lucru le dorim și colegilor noștri de la Muzeul de Istorie", a adăugat el.
Din ruine, în lumină. Patrimoniul istoric a prins viaţă la Carsium - cetate-5-1748598208.jfif
Primăria Hârşova a început deja promovarea cetăţii
La momentul inaugurării, primarul din Hârșova, Viorel Ionescu le-a mulţumit reprezentanţilor Consiliului Județean Constanța pentru că au făcut posibil acest proiect de valorificare a cetății Carsium, o cetate pe care hârșovenii, o cunosc încă din copilărie. „Prin această cetate noi vom reuși să punem un punct pe harta turistică a țării și vreau să completez că este o primă etapă în valorificarea istorică a acestui oraș și cealaltă, a doua etapă, urmând a se încheia atunci când vom recepționa proiectul de construire, de edificare, de modernizare a școlii vechi Vasile Cotovu, construcție care va fi ulterior transformată în muzeul orașului Hârșova. Noi am început deja promovarea. După cum bine știți, OMD județul Constanța, a organizat săptămâna aceasta tabăra de fotografie cu artiști fotografi. Au venit deja aici, au descins de la primele ore ale dimineții să surprindă cele mai frumoase peisaje și împreună cu OMD-ul gândim și un circuit turistic în această zonă, după cum v-am spus, va fi promovat și prin filme, și prin online, și prin partea de fotografie și multe alte evenimente. Totodată, am discutat cu firmele de croazieră să aducă turiști, să fie inclusă cetatea în circuite turistice, pentru că portul este foarte aproape. Vă pot spune că în 2-3 zile vom avea două nave de pasageri în Hârșova", a declarat edilul.
Din ruine, în lumină. Patrimoniul istoric a prins viaţă la Carsium - 2-1748588909.jfif
Un om extrem de important în acest proiect este arheologul Constantin Nicolae, pentru care, totul este special. În primul rând, cetatea este clădită pe un recif de spongieri de origine jurassică cu o vechime de 150 de milioane de ani. „Geologii sunt nebuniți când vin aici. În anii trecuţi, au vrut să declare zona SIT de importanță geologică mare. Am discutat cu ei acest lucru, pentru că nu este posibil, întrucât acest lucru ar însemna să îngrădești orice intervenție ulterioară. Este greu de spus cine a ridicat cetatea Carsium, dar avem dovezi certe despre construirea ei în secolul IV, în secolul VI, în secolul X, certe, deci, arheologice, apoi, în secolul X, către bizantini. Există și dovezi istorice cu privire la prezența genovezilor aici și, pe urmă, din secolul XV până XIX, a fost cetate otomană. Ce să fie mai mult de atâta ca să fie extraordinar? Adică, este o carte de istorie pe care și-ar dori fiecare arheolog să încerce să descifreze", a explicat specialistul.
Din ruine, în lumină. Patrimoniul istoric a prins viaţă la Carsium - participanti-1748598537.jfif
Pe viitor, vizitatorii pot admira în această zonă a Hârşovei, o parte din fortificația târzie, adică bizantină și folosită în epoca otomană din secolul XIV până în secolul XIX. De asemenea, pot vedea la Dunăre, instalația portuară, care este excepțională și unică, pentru că nu mai întâlnești pe linia Dunării o astfel de prezentare și mai ales succesiunea. De exemplu, acum, încă se văd resturi de ziduri din secolul IV, sunt la vedere, iar ochiul uman le poate distinge. Apoi, se poate distinge o parte din fortificația de secolul X. Toată splendoarea este, însă, fortificația, zidul portului din epoca otomană.
Referitor la zidul de la Dunăre, arheologul a mai spus că el crede că acesta nu ar mai fi putut reziste zece ani, pentru că, între timp, s-au făcut tot felul de intervenții neautorizate. Adică, au intrat oameni care au scobit în pământ, zidul a rămas suspendat pe mai bine de zece metri și începuseră deja să se desprindă pietre din el. Adică, era pe cale să se distrugă. Acum, această distrugere s-a stopat, zidul poate fi văzut, săpătura este inteligibilă și cetatea reabilitată.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.1492 secunde