Cum putea fi
inaugurată mai inspirat sala de festivități a Cazinoului proaspăt redeschis,
dacă nu printr-o lansare de carte dedicată chiar acestui simbol al Constanței?
Joi, 22 mai, atmosfera elegantă a clădirii emblematice de pe faleză a găzduit
lansarea volumului „Vilegiatura la malul mării și patrimoniul său arhitectural
– Istoria băilor de mare și a cazinourilor din Constanța și Mamaia", semnat de
Delia Roxana Cornea, director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie
Constanța. Lucrarea este un omagiu adus orașului, litoralului românesc și celor
care au contribuit, de-a lungul decadelor, la scrierea unei istorii adesea
uitate.
Cartea, în format bilingv, a fost realizată în cadrul
proiectului AFCN P0104, demarat la 2 februarie 2024 și derulat de MINA Constanța,
în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României și Consiliul Național pentru
Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
În deschiderea evenimentului, autoarea Delia Cornea a
mărturisit că trăiește o dublă emoție și o dublă bucurie: redeschiderea
Cazinoului și lansarea propriei cărți. „Este o carte pe care am lucrat-o în
aproximativ trei ani, după ce am parcurs undeva la aproape 10.000 de pagini de
documente și presă. Pentru că mi-am dorit în primul rând să redescopăr imaginea
Cazinoului din perioada sa de debut, din perioada modernității, și mai ales
farmecul pe care l-a imprimat orașului nostru. Informația a fost foarte amplă,
am încercat s-o structurez cronologic și oarecum tematic. Și cred eu că am adus
oarecum informația la zi, pentru că documentarea mea și volumul se opresc la
anul 1990. Dar am reușit să integrez și cele mai recente descoperiri. Este
vorba despre artefactele care au fost descoperite chiar în pereții Cazinoului,
artefacte care au rămas ca amprentă a muncii foștilor deținuți politici care au
refăcut Cazinoul în perioada 1951-1953. Eu zic că este o poveste frumoasă, o
poveste a Constanței. Cei care vor avea curiozitatea și răbdarea să parcurgă
paginile acestui volum or să vadă că, indiferent cum s-au numit: vilegiaturiști,
pleziriști, sezoniști, aceștia au reprezentat impulsul în dezvoltarea Constanței.
Pentru că orașul nostru a avut într-adevăr o dublă direcție de dezvoltare: cea
de mare port comercial, dar și de mare stațiune maritimă", a declarat Delia
Cornea, mărturisind că volumul a fost finalizat din toamna anului trecut, iar
în decembrie era publicat. „Dar nu am vrut să o lansez atunci, pentru că știam
că urmează să se redeschidă clădirea Cazinoului. Mulțumesc și pe această cale
autorităților locale, Primăriei care mi-au permis ca chiar de Zilele Constanței
să lansez volumul dedicat Cazinoului în superba sală de spectacole", a dorit să
transmită autoarea Delia Cornea.
Adrian Cioroianu:
„Eu în continuare cred că românii stau cu spatele la Marea Neagră"
Laura Daniela Cornea, membru CNSAS, a subliniat importanța
cercetării memoriei recente: „Este o istorie dureroasă, dar importantă. Volumul
acesta este un început, dar și o provocare. Ne angajăm să realizăm cele 100 de
portrete despre care vorbește Delia. Am încheiat recent un parteneriat cu
Administrația Națională a Penitenciarelor pentru a accesa informații despre
conducătorii penitenciarelor, inclusiv de la Poarta Albă".
Pe de altă parte, Victor Claudiu Turcitu, reprezentantul
Arhivelor Naționale ale României și colaborator apropiat în proiect, a vorbit despre
munca din spatele cărții: „Poate părea că am redat doar detalii banale, dar ele
sunt parte din viața constănțenilor. Delia a lucrat intens cu documente de
arhivă, iar împreună am organizat două expoziții pe faleză".
În discursul său, istoricul și diplomatul Adrian
Cioroianu a apreciat în egală măsură valoarea incontestabilă a lucrării semnate
de Delia Cornea, cât și reabilitarea clădirii: „Iată am ocazia, venind să
vorbesc despre acest volum, să fiu parte din această redeschidere a Cazinoului.
De care primele mele amintiri sunt evident de prin anii 70, când veneam în
vacanțe cu părinții și mi-aduc aminte de o terasă în partea stângă. Înainte de
orice este bucuria de a vorbi despre un alt volum efectiv reușit al doamnei
Cornea. Și nu este complezență. Este o muncă serioasă și mai ales este un
fragment de istorie foarte utilă despre Dobrogea. Și ca să fiu sincer, eu în
continuare cred că românii stau cu spatele la Marea Neagră. Faptul că noi
suntem o țară riverană fără flotă arată cât de recent a intrat Marea neagră pe
harta noastră. Și cartea cu asta începe. (…) Cred că mai avem încă de lucrat
pentru a da importanța cuvenită Dobrogei. Și astfel de cărți sunt menite să
ancoreze Dobrogea pe harta noastră intelectuală în primul rând. Cărțile pe care
doamna Cornea le-a scris despre reședințele regale, această superbă carte care
nu este dedicată numai sezonului estival, nu numai Cazinoului. Este Istoria
Constanței. Și e suficient să vezi ilustrațiile din anii 1900, ulterior 1910,
1920 și ai fragmente din istoria acestui oraș", a declarat reputatul istoric.
Și nu întâmplător ultimul invitat care a vorbit despre
travaliul Deliei Cornea, prof. univ. dr. Florin Anghel, de la Facultatea de
Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius”, a detaliat structura în
care a fost gândită cartea, dar a oferit și câteva curiozități din cuprinsul
textului, reușind să-i facă pe participanții la eveniment extrem de interesați.
Ca dovadă că la finalul evenimentului toți și-au dorit să plece cu un volum „Vilegiatura
la malul mării și patrimoniul său arhitectural – Istoria băilor de mare și a
cazinourilor din Constanța și Mamaia", evident cu autograf.