În Dobrogea, Sânziana este sinonimă cu Drăgaica
144
Articole de la același autor
Șefi de promoție cu nota 10, la Constanţa! "Am avut convingerea că muncesc pentru viitorul meu"
07 Iunie 2022
Liceul Economic Virgil Madgearu în doliu
04 Mai 2022
Bazaconiile admiterii în liceu 2022: medii umflate în gimnaziu, clase a IX-a mai multe, "subiecte adecvate"
02 Iunie 2022
Un inspector școlar părăsește echipa IȘJ Constanța, în plină sesiune de examene naționale
13 Iunie 2022
Solstițiul de vară, ziua cea mai lungă a anului, după care începe să scadă puțin câte puțin, cu cât sare cocoșul de pe pragul casei sau cu cât se mișcă puiul în găoacea oului, a fost determinat empiric prin observarea atentă a reperelor terestre, în special a bioritmurilor stabile ale unor plante (sânziana sau drăgaica), păsări (cucul), insecte (licuricii), și cosmice (răsăritul sau asfințitul aștrilor și constelațiilor).
Marcând perioada împârguirii și coacerii semințelor de grâu, secară, orz, deci perioada încheierii ciclului biologic al celor mai importante plante alimentare cultivate de om, zilele de Sânziene, Sânpetru și Rusalii au asimilat un ritual sezonier, asemănător celui de început de an. Ritualul a câștigat în spectaculozitate și datorită apropierii calendaristice a zilei de celebrare a Sânzienelor (24 iunie) de ziua solstițiului de vară.
Unele practici efectuate în aceste zile au fost preluate de noile sărbători solstițiale: Sânzienele și Sânpetru.
Zeiță agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu și a femeilor măritate, sinonimă cu Sânziana, este, în Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea, Drăgaica. Aceasta se naște la 9 martie, echinocțiul de primăvară în Calendarul iulian, la moartea Babei Dochia, crește și se maturizează miraculos până la 24 iunie, ziua solstițiului de vară în Calendarul gregorian, când înflorește planta ce-i poartă numele, sânziana sau drăgaica, și este invocată de fecioare la vârsta căsătoriei și de neveste cu copii în brațe în timpul dansului ei nupțial, Jocul Drăgaicei.
În obiceiurile, credințele și folclorul românesc, Drăgaica păstrează amintirea Marii Zeițe neolitice, divinitate lunară, echinocțială și agrară, identificată cu Diana și Iuno în Panteonul român și cu Hera și Artemis în Panteonul grec.
Drăgaica sau Sânziana, numită în diferite zone etnografice Dardaica, Împărăteasa, Stăpâna Surorilor, Regina Holdelor, Mireasa, ar umbla pe Pământ sau ar pluti prin aer în ziua solstițiului de vară și s-ar desfăta, cântând și dansând; împreună cu alaiul său nupțial format din zâne fecioare și fete frumoase, peste câmpuri și păduri.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Joi, 23 Iunie 2022
Sâmbătă, 22 Iunie 2019
Marţi, 23 Iunie 2015