IN MEMORIAM - Filosoful Mihai Şora a plecat să le dea îngerilor un strop din înţelepciunea sa

Ulterior, s-a stabilit la Paris, fiind numit cercetător stagiar la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris, Secţia de filosofie (1945-1948). A revenit în ţară în 1948 şi a lucrat ca funcţionar în cadrul Serviciului de presă la Ministerul de Externe (1948-1950), apoi a fost şef al redacţiei de literatură a Editurii în limbi străine de pe lângă Institutul Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (1951-1954), redactor-şef al compartimentului „Moştenirea literară” al Editurii de Stat pentru Literatură şi Artă, unde reia seriile „Biblioteca pentru toţi”, „Scriitori români” şi nu numai. O vreme ocupă funcţia de şef al serviciului „Biblioteci”, în cadrul Ministerului Învăţământului (1970-1977), de unde se pensionează. Totodată, el a fost primul ministru al Învăţământului după căderea regimului comunist, dar a demisionat din funcţie, în semn de protest faţă de mineriadele din 13-15 iunie 1990, refuzând apoi să mai ocupe funcţii în cadrul administraţiei de stat. Dintre operele publicate de-a lungul timpului amintim doar câteva: „Du dialogue intérieur: Fragment d'une anthropologie métaphysique”, „Sarea pământului”, „A fi, a face, a avea”, „Firul ierbii”, „Locuri comune”.

Menţionăm că el a fost căsătorit de două ori. Înainte să o întâlnească pe Luiza Palanciuc, Mihai Șora a fost căsătorit timp de 72 de ani cu scriitoarea Mariana Șora, cu care a avut trei copii: doi băieți, Andrei și Tom, și o fiică, Alexandra. Din păcate, anul trecut, în iulie 2022, Andrei Șora a decedat, lăsând un gol imens în inima tatălui său. La acel moment, el spunea că moartea fiului cel mare l-a năucit.

Celălalt băiat al filosofului, Tom, trăiește în Germania, unde și-a dezvoltat o carieră în muzică şi, la fel ca şi fraţii săi, a ales să emigreze în Occident.

„Iubitule, ai fost fericire pură: nu doar un om frumos, ci frumusețea însăși”

Anunţul trecerii în lumea de dincolo a fost făcut de soţia filosofului, Luiza Palanciuc, pe pagina de Facebook: „Iubitule, ai fost fericire pură: nu doar un om frumos, ci frumusețea însăși, credința, nădejdea și dragostea, cum spune cuvântul apostolic. Și niciodată nu-ți voi fi îndeajuns de recunoscătoare pentru tot ce mi-ai dăruit timp de aproape două decenii. Tu m-ai scos de pe șinele destinului meu și m-ai legat ireversibil și armonios de al tău, cu o grație de care numai tu erai capabil și pe care nu mulți pământeni o pot cuprinde cu mintea sau cu inima.

Încă nu știu cum va arăta ziua de mâine, nici toate cele care vor urma. E dincolo de puterea mea de acceptare. Unii oameni ar trebui să trăiască veșnic - nu numai în Rai, unde, negreșit, tu vei sta, ci și pe punctul acesta albastru, boțul de apă și humă care plutește în spațiu și pe care opt miliarde de alte făpturi omenești - dar niciuna ca tine - conviețuiesc, se ceartă sau se iubesc, se războiesc ori își sunt - unele, altora - sprijin.

E frig fără tine, iubitule”.

De asemenea, pe pagina de socializare a lui Mihai Şora au mai fost postate, în cursul zilei de ieri, mii de alte mesaje, unele foarte sensibile. „Dintre toate poveștile pe care ni le spunea, care ne vor lipsi și care au ridicat standardul aici, pe Facebook, cea mai interesantă mi se părea povestea dumnealui, în sine. Nu doar că reușise să trăiască mai multe vieți într-una singură, dar pe fiecare în parte le valorificase într-un mod aparte. Oricine altcineva ar fi obosit, nu de oboseală, dar pentru că lumea așa știe, că după o vârstă nu mai are sens să faci vreun efort”, scrie un admirator al acestuia. Un altul a precizat că „viziunea, claritatea, perfecțiunea, optimismul, lupta m-au impresionat și m-au inspirat. Drum bun, domnule Șora! Un asemenea spirit nu moare, ci abia acum trăiește împlinit cu tot ce a lăsat în urma sa! Misiune îndeplinită!”.

Mulţumim pentru toate poveştile şi poveţele, domnule Șora! Pentru speranța și luciditatea pe care cu atâta generozitate ni le-aţi dat tuturor.

Ați fost o inspirație pentru mulți dintre noi! Dumnezeu să vă odihnească în pace!