Investiții pentru studierea adâncurilor Mării Negre. De doi ani, cercetarea subacvatică este în impas!
1013
Articole de la același autor
Arheologia subacvatică este un domeniu captivant, iar cercetătorii constănţeni pot aduce la lumina zilei numeroase artefacte în urma scufundărilor pe care le pot face în Marea Neagră. Pentru a veni în sprijinul lor, autorităţile locale au ajutat Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), dotându-l cu o serie de echipamente şi instrumente necesare desfăşurării arheologiei subacvatice.
Dotarea a fost posibilă prin proiectul „Patrimoniul Cultural Comun - Sursă pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului în Bazinul Mării Negre- Treasure”. Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de lider de parteneriat, împreună cu Asociaţia pentru Transferul Tehnologiei şi Inovaţiei din Bulgaria, Autoritatea Guvernamentală a Districtului Enez din Turcia şi Consiliul Raional Ungheni din Republica Moldova, în calitate de beneficiari, au semnat contractul de finanţare aferent proiectului menţionat.
Cu ocazia finalizării proiectului, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Mihai Lupu, împreună cu vicepreşedintele Petre Enciu, directorul MINAC, Aurel Mototolea, şi şeful Direcţiei Generale de Proiecte a CJC, Elena Georgescu, au participat ieri, 13 iulie, la conferinţa de presă organizată la sediul MINAC. Precizăm că proiectul este finanţat din fonduri europene şi are o valoare totală de 939.544 euro. Programul de finanţare are ca prioritate promovarea în comun a afacerilor şi antreprenoriatului în sectoarele de turism şi cultură, în regiunile partenere din bazinul Mării Negre şi urmăreşte, totodată, îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile bazinului Mării Negre, prin creşterea sustenabilă şi protecţia în comun a mediului.
Totodată, prin implementarea acestuia, s-a urmărit dezvoltarea activităţilor specifice, precum crearea şi dotarea cu echipamente de cercetare şi expunere muzeală a patrimoniului cultural şi natural, submers şi clasic, astfel încât, la finalizarea proiectului, partenerii să beneficieze de echipamente moderne.
Totodată, prin implementarea acestuia, s-a urmărit dezvoltarea activităţilor specifice, precum crearea şi dotarea cu echipamente de cercetare şi expunere muzeală a patrimoniului cultural şi natural, submers şi clasic, astfel încât, la finalizarea proiectului, partenerii să beneficieze de echipamente moderne.
De asemenea, în cadrul proiectului a fost creată şi o hartă digitală care include siturile arheologice subacvatice în Marea Neagră, descoperite până în prezent, parte a patrimoniului cultural naţional. În plus, a fost achiziţionat un echipament holografic 3D pe care rulează, într-o manieră atractivă, materiale foto şi video ale vestigiilor arheologice subacvatice.
Enigmele Mării Negre vor fi desluşite mai uşor
Enigmele Mării Negre vor fi desluşite mai uşor
Aşadar, pe viitor, enigmele Mării Negre vor putea fi desluşite mult mai uşor, cu ajutorul noii aparaturi, în condiţiile în care marea noastră ascunde încă în adâncurile ei multe vestigii uitate de timp, corăbii scufundate, monumente şi multe altele. Toate aceste tezaure arheologice necunoscute şi neexplorate vor aduce regiunii Dobrogea, evident, un farmec misterios şi fascinant. De altfel, de-a lungul timpului, arheologii subacvatici au scos din mare diferite obiecte. Cătălin Dobrinescu, arheolog specializat în arheologie subacvatică, ne-a declarat că pe fundul mării au fost găsite fragmente de amfore, ancore, dar şi diverse artefacte, care la un moment dat au fost scoase şi acum se găsesc în colecţia MINAC sau la Muzeul Marinei Române.
„În România deţinem atestate internaţionale de arheologie submarină patru persoane, din care trei suntem din Constanţa. În timpul scufundărilor, lucrăm în cooperare cu mai mulţi cercetători din cadrul unor institute de cercetare, geologi, biologi marini. Deci, toată această muncă se constituie dintr-o cercetare multidisciplinară”, a adăugat acesta.
Din păcate, există o problemă. De circa doi ani, activitatea de cercetare subacvatică a fost sistată la nivelul instituţiei. „Suntem la momentul unui schimb de generaţii, pentru a ne putea conforma cerinţelor legale de a desfăşura activităţi de scufundare. Pe de altă parte, laboratorul de cercetare subacvatică va funcţiona în continuare, deoarece, până la momentul îndeplinirii condiţiilor de acreditare, colegii noştri care au dobândit o anumită expertiză în domeniu pot desfăşura activităţi specifice. Ce înseamnă pentru noi arheologia subacvatică? Arheologia subacvatică reprezintă un domeniu de mare interes pentru instituţia noastră şi nu numai. Patrimoniul submers este puţin identificat, cartat şi cercetat până în acest moment, deşi demersuri au fost făcute încă din anii '60, de către Constantin Scarlat”, a explicat directorul muzeului, Aurel Mototolea.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Marţi, 13 Iulie 2021
Vineri, 02 Iulie 2021
Vineri, 09 Iulie 2021
Joi, 08 Iulie 2021
Miercuri, 30 Iunie 2021
Joi, 08 Iulie 2021
Marţi, 06 Iulie 2021
Marţi, 06 Iulie 2021
Miercuri, 30 Iunie 2021
