Video Lansare de carte la Muzeul de Istorie Constanța

La această oră, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța are loc lansarea volumului științific „Des amphores, du grain et des hommes. Les relations politiques et économiques des cités de l’ouest de la mer Noire avec le monde grec (Ve-Ier siècles a.C.), Bordeaux - Amfore, cereale și oameni. Relațiile politice și economice ale orașelor din vestul Mării Negre cu lumea greacă (secolele V – I a.Chr.)", semnat de cercetătorul Thibaut Castelli.

Lucrarea a fost publicată la Bordeaux (Franța), la finele anului 2024 și cuprinde rezultatele cercetării întreprinse de autor în vederea elaborării tezei de doctorat, distinsă în anul 2019 cu premiul Fundației pentru lucrări istorice și științifice (Fondation des travaux historiques et scientifiques - École nationale des chartes, Académie des sciences morales et politiques).

Volumul urmărește dinamica relațiilor politice și economice ale coloniilor grecești din vestul Mării Negre în perioada greacă (epocile clasică și elenistică). Principalele cetăți avute în vedere sunt Tyras (Cetatea Alba), Histria, Tomis (Constanța) și Callatis (Mangalia), Odessos (Varna), Mesambria (Nesebar), Apollonia (Sozopol).

Iulian Bîrzescu, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, a vorbit despre relația strânsă cu autorul volumului științific și despre importanța cercetărilor sale.„Volumul de față nu este doar o sinteză, este mai mult decât atât. Este și o lucrare teoretică, chiar foarte bine structurată teoretic, bazată pe concepte. Eu îl cunosc pe domnul Castelli de 20 de ani , când venise ca târnăr student printr-un program Erasmus și am apreciat faptul că de-a lungul timpului a devenit aproape mai român decât mine. Dar a fost constant în demersurile lui de a uni estul și vestul științific și această lucrare este una de maturitate. Mertă toate felicitările! Toate cele șase capitole acestui volum privesc și cadrul geografic, apoi despre teritoriile acestor cetăți. Avem discuții despre relațiile politice ale cetăților cu lumea din jur și nu numai. Și cu marile imperii, de la cucerirea persană până la cucerirea romană. Iar în următoarele capitole atenția este aplecată către relațiile economice, despre producțiile locale". 

Vasilica Lungu (Institutul de Studii Sud-Est Europene, București) a afirmat că autorul volumului a folosit foarte multe informații din zestrea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. „Sunt impresionată de puterea lui de muncă și de concentrare, de bogăția de informație și de conducerea dialogului pe diverse domenii. Dincolo de munca de documentarist, de bibliotecă, răsfoind atâtea volume de informații, este de admirat munca de teren. Chiar a fost alături de noi pe un șantier arheologic din Dobrogea, la Călugăru, și chiar a săpat acolo. Și a vrut să lucreze direct cu materialul. Deci dincolo de munca de cercetare propriu-zisă din bibliotecă, este de admirat munca de teren, în căutarea documentului propriu-zis și apoi asocierea cu informația pentru a-i clarifica ideile, pentru a urmări într-adevăr aceste rețele. Admir mai mult concentrarea, sistematizarea și împărțirea aceasta trilaterală", a declarat Vasilica Lungu.

În finalul evenimentului, cercetătorul francez Thibaut Castelli, care de altfel vorbește foarte bine limba română, ne-a mărturisit că primul contact cu istoria Dobrogei l-a avut în anul 2008, când a decis să facă o lucrare de masterat în anul II, pe tema relațiilor economice ale cetății Histria. „Am învățat puțin limba română când am fost într-un proiect Erasmus la Firenze și m-am întâlnit cu studenți români și am avut această oportunitate. Și astfel a devenit mai ușor pentru mine să lucrez cu material publicat în limba română. În 2008 am avut prilejul să merg la Histria, pentru o săptămână de săpături, cu domnul Bîrzescu, de la Institutul de Arheologie din București. Tot atunci am avut oportunitatea să vizitez MINAC și să admir Glykon, care este statueta mea preferată, pentru că este un fel de punk, cu acel păr lung. Apoi aproape în fiecare an am venit în Dobrogea să studiez material la Constanța sau la Mangalia sau la Histria", a afirmat cercetătorul francez.