Video „Portrete din trecut”. Britanicii de la Kustendjie, aduși în prezent de istoricul Cristian Cealera

Cercetători, istorici, reprezentanți ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), prieteni, mulți prieteni și publicul constănțean interesat de o perioadă puțin cunoscută din istoria orașului de la malul mării s-au reunit în aula Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman”, pentru lansarea volumului „Comunitatea britanică din Kustendjie (1857–1882) – Portrete din trecut", semnat de istoricul Cristian Cealera.

Lucrarea, rod al unei cercetări desfășurate timp de peste cinci ani, aduce în prim-plan o comunitate britanică formată din circa 100-150 de persoane, între care ingineri, medici, funcționari, diplomați și familiile lor, care au locuit în vechiul Kustendjie (numele Constanței în arhivele britanice) între anii 1857 și 1882. Aceștia erau angajați ai companiei Danube and Black Sea Railway and Kustendjie Harbour (DBSR), care primise de la Imperiul Otoman concesiunea pentru construirea căii ferate Constanța–Cernavodă și exploatarea portului.

„Am beneficiat de sprijin important în documentare"

„În cercetarea despre comunitatea britanică din Kustendjie m-am concentrat pe aspectele legate de exploatarea căii ferate Constanța – Cernavodă, dar mai ales pe viețile oamenilor care au făcut parte din această comunitate, precum Cristel C. și Constanția C. Această comunitate a existat între anii 1857 și 1882. Au mai existat autori care au menționat aspecte tehnice sau economice ale concesiunii, însă, din punctul meu de vedere, lipseau detaliile legate de efectivitatea prezenței britanicilor aici: cine erau ei, cum au ajuns la Kustendjie, dacă au venit singuri sau cu familiile, dacă li s-au născut copii aici. Am fost interesat de aceste aspecte identitare și am beneficiat de sprijin important în documentare. Am consultat arhive britanice și românești, site-uri de genealogie – arhivele britanice sunt excelente, din păcate, mai bune decât ale noastre. De asemenea, am fost ajutat de urmași ai acestor cetățeni britanici. Unul dintre ei este John Tench, stabilit în Canada, care mi-a devenit prieten și care îmi trimite constant informații despre familia lui, lucruri extrem de valoroase pentru reconstituirea istoriei personale a celor care au trăit la Kustendjie. Un alt exemplu este George, un arhitect și autor care a scris despre genealogia familiei sale. Au fost mulți oameni care au contribuit, care au pus câte o cărămidă la această cercetare. Tot ceea ce am făcut eu a fost să adun aceste informații și să le pun cap la cap, să construiesc o imagine coerentă și detaliată. Ceea ce vedeți astăzi este prima mea lucrare de specialitate. Deși am mai semnat și alte cărți de-a lungul timpului, această apariție editorială este una academică, publicată sub egida Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Este o mare onoare pentru mine și sunt profund recunoscător tuturor celor care m-au sprijinit", a spus Cristian Cealera.

Printre numele evidențiate în volum se numără William Henry Cullen, frații Barkley, Edward Harris al III-lea, Florence Baker sau Frances Sankey, personaje care, prin munca și prezența lor, au influențat direct dezvoltarea orașului Constanța în secolul al XIX-lea.

O lucrare accesibilă, dar științifică

Prezentă la eveniment, Delia Cornea, directoarea MINAC, a subliniat importanța apariției editoriale, menționând că este cea de-a treia într-un interval de doar două săptămâni. „Volumul semnat de colegul nostru face cinste muzeului. Este o cercetare riguroasă, dar cu un stil accesibil publicului larg. Cristian Cealera este un pasionat al istoriei, care a venit spre noi în 2018 și a crescut frumos în această echipă. Chiar dacă nu avea inițial o licență în domeniu, a urmat un doctorat în istorie, ceea ce spune mult despre devotamentul său. Ulterior, dorința lui a fost să activeze în plan arheologic. Ce este important de spus despre Cristian Cealera este că face totul cu pasiune. Este un om care se dedică total activităților pe care le desfășoară: de la tururi ghidate, la cărți, scenarii pentru filme (cel mai recent fiind dedicat Cazinoului din Constanța), până la scenarii de benzi desenate, singurele de acest gen dedicate istoriei antice. S-a făcut remarcat prin «Poveștile Mării Negre». Volumul de față reprezintă «botezul» său în activitatea științifică. Este o carte documentată, iar ceea ce o face specială este faptul că experiența anterioară cu celelalte publicații i-a permis ca stilul său să fie accesibil și publicului larg. Volumul său face cinste muzeului nostru. Ne dorim ca în viitor să realizăm și un volum de benzi desenate dedicat cetății Adamclisi", a spus Delia Cornea, directorul MINAC.

La rândul său, prof. univ. dr. Arthur Tuluș, prorector la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, a ținut să remarce meritul autorului de a readuce în atenție nu doar faptele, ci și chipurile și poveștile personale ale celor care, timp de un sfert de secol, au fost parte din istoria Constanței.