Lucrarea "Revoluția greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești", lansată la Universitatea "Ovidius"

Evenimentul editorial este unul important pentru înțelegerea procesului de modernizare a spațiului românesc și a relațiilor complexe dintre mișcările și ideile revoluționare grecești și românești, a declarat prof. univ. dr. Florin Anghel. „Tudor Dinu a avut curajul să schimbe clișee confortabile ale cercetărilor de până acum și a reușit să redea o nouă fotografie a momentului 1821 în culori cât se poate de proaspete: relația dintre Tudor Vladimirescu și Eterie, dintre greci și români, participarea celor doi importanți supraveghetori ai momentului, Rusia și Imperiul Otoman”, a adăugat cadrul didactic.

Acesta a mai spus că perioada fanariotă (greacă), care se întinde de la începutul secolului al XVIII-lea și până în primele două decenii ale secolului al XIX-lea, este cea în care Moldova și Țara Românească s-au modernizat și despărțit istoric definitiv de tradițiile și instituțiile Imperiului Otoman. Abia după anul 1821, când influenței grecești i s-a pus capăt, spațiul românesc a fost atras într-un alt curent de modernizare, mult mai amplu, de tip occidental.

Precizăm că Tudor Dinu este profesor al Universității din București, secretar general al Societății Europene de Studii Neolelene, fondator și redactor șef al primei reviste românești de studii neoelene, „Neograeca Bucurestensia”. De-a lungul timpului, el a publicat volume și articole științifice în România și Grecia, precum și în Cipru, Franța, Letonia, Ucraina, Cehia, a primit importante distincții pentru traducere și activitate profesională din partea unor foruri academice din Grecia. De asemenea, în anul 2018, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului l-a decorat cu ordinul „Archon Hypomnematografos”. Printre cele mai importante lucrări publicate în ultima vreme de Tudor Dinu se numără: „Bucureștiul fanariot. Biserici, ceremonii, războaie” (2015), „Bucureștiul fanariot. Administrație, meșteșuguri, negoț” (2017), „Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Țării Românești și Moldovei” (2018).