Maria Magiru lansează un volum despre Muzeul de Artă Populară
Articole de la același autor
A pierdut la limită! Prof. Iris Sarchizian predă ştafeta funcţiei de manager de la Şcoala nr. 38. „Nu ne-am născut directori!”
06 Noiembrie 2021
Profesoară de biologie sancţionată cu ore neplătite, dar tot încăpăţânată! „Nu avem puterea să o dăm afară”
05 Noiembrie 2021
Prof. Ana Maria Brăteanu: „Un director care a condus o grădiniţă este capabil oricând să conducă o şcoală”
24 Septembrie 2021
Învăţământul constănţean, zguduit de un nou scandal! Profesor reclamat pentru hărţuire
13 Noiembrie 2021
Vor merge studenţii la cursuri? Ce scenarii au adoptat universitățile din Constanța
28 Septembrie 2021
Directorul Muzeului de Artă Populară din Constanţa, Maria Magiru a finalizat, de curând, volumul „Muzeul de Artă Populară Constanţa. Istoric. Colecţii. Expoziţie”, care constituie un amplu studiu ştiinţific privind etnografia Dobrogei, de la începuturi, înainte de anul 1878, până în prezent. Din cauza pandemiei de Covid-19, lucrarea va fi lansată într-un cadru festiv, la o dată ce va fi comunicată din timp. Potrivit autoarei cărţii, volumul prezintă în şapte capitole distincte evoluţia cercetării etnografice în Dobrogea, pornind de la documente de arhivă şi presă veche, până la constituirea şi dezvoltarea colecţiilor instituţiei de cultură de la malul mării.
Ea a precizat că un loc special îl ocupă cercetarea de teren din satele dobrogene, care s-a desfăşurat între anii 1972-1985, cu achiziţii reprezentative pentru români, aromâni, turci, tătari, bulgari, ruşi lipoveni, germani, greci şi armeni. „Începând cu anul 1986, cercetarea s-a extins în toate zonele etnografice ale ţării, astfel încât colecţiile muzeului s-au îmbogăţit considerabil, instituţia de cultură devenind de cuprindere naţională. Acest aspect se reflectă şi în capitolul care prezintă expoziţia permanentă, structurată pe colecţii: icoane pe sticlă, obiecte de cult şi icoane pe lemn, meşteşugul prelucrării metalelor, prelucrarea artistică a lemnului, ceramică, ţesături pentru decorul interiorului, costum popular de sărbătoare, podoabe şi altele”, a declarat autoarea.
Ea a precizat că un loc special îl ocupă cercetarea de teren din satele dobrogene, care s-a desfăşurat între anii 1972-1985, cu achiziţii reprezentative pentru români, aromâni, turci, tătari, bulgari, ruşi lipoveni, germani, greci şi armeni. „Începând cu anul 1986, cercetarea s-a extins în toate zonele etnografice ale ţării, astfel încât colecţiile muzeului s-au îmbogăţit considerabil, instituţia de cultură devenind de cuprindere naţională. Acest aspect se reflectă şi în capitolul care prezintă expoziţia permanentă, structurată pe colecţii: icoane pe sticlă, obiecte de cult şi icoane pe lemn, meşteşugul prelucrării metalelor, prelucrarea artistică a lemnului, ceramică, ţesături pentru decorul interiorului, costum popular de sărbătoare, podoabe şi altele”, a declarat autoarea.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Marţi, 16 Noiembrie 2021
Vineri, 12 Noiembrie 2021
Joi, 28 Octombrie 2021
Miercuri, 13 Octombrie 2021
Luni, 04 Octombrie 2021
Joi, 23 Septembrie 2021
Joi, 02 Septembrie 2021
Marţi, 22 Iunie 2021
Joi, 05 August 2021