Mica Unire, marcată la Muzeul de Artă

Spațiul generos din punct de vedere acustic și vizual al Muzeului de Artă Constanța a găzduit încă un eveniment menit a aduce zâmbetele pe fețele celor pasionați de istorie, muzică și poezie, susținut de elevii Seminarului Teologic Liceal Ortodox "Dionisie Exiguul".
Coordonați de prof. Carmen Ciornea, elevii au celebrat Mica Unire prin poezii aparținând lui Mihai Eminescu și Grigore Vieru, dar și prin cântece patriotice și Hora Unirii.
Andrei Bădilă, elev în clasa a X-a, a realizat o prezentare în Power Point prin care a evocat evenimentele de la 1859, precum și viața și realizările lui Alexandru Ioan Cuza. De asemenea, colegii săi din cadrul Cercului Artistic al Seminarului au prezentat o scenetă prin care au omagiat personalitatea lui Moș Ion Roată, un personaj legendar al istoriei românești.
Gazda evenimentului, dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă, le-a vorbit tinerilor despre întâmplările care l-au legat pe Alexandru Ioan Cuza de orașul de la malul mării: "În momentul în care s-a îndreptat către Poartă, în 1860, Alexandru Ioan Cuza a trecut prin Constanța și a locuit la hotelul Danubius, care se afla pe strada Titlulescu de azi, foarte aproape de unde a locuit Eminescu mai târziu. Iată că, în momentul în care Alexandru Ioan Cuza pleacă pe mare, este așteptat de un important demnitar turc, pentru că, la ora aceea, Dobrogea era încă parte a Imperiului Otoman".
De asemenea, directorul Muzeului de Artă a făcut cunoscute afinitățile pe care un alt politician român de renume, Mihail Kogălniceanu, le avea pentru Constanța: "Mihail Kogălniceanu a fost teribil de legat de Dobrogea prin nenumărate atracții, fiind convins că un port la mare constituie plămânii unei mari națiuni. Revenirea Dobrogei la țară nu a fost privită în Parlament cu foarte mult entu-ziasm, pentru că, în timp ce pierdeam niște județe din Basarabia, câștigam, în schimb, Dobrogea, iar Mihai Kogălniceanu a fost unul dintre aceia care au văzut ce ținut important este această regiune pentru întreaga țară.
Ca atare, Mihail Kogălniceanu și-a construit trei case la Constanța, dar, din păcate, niciuna nu mai este în picioare. Cea care era construită pe Bulevardul Elisabeta, chiar vizavi de Cazinou, avea o fațadă foarte ciudată. Pentru că lui Kogălniceanu îi plăceau antichitățile și obiectele de artă (a avut una dintre cele mai mari colecții de artă din Europa), pe fațada casei și-a încastrat diverse inscripții din arhitectura ro-mană și toți cei care treceau prin Constanța se minunau de această clădire. Kogălniceanu se lăuda cu ea și îi spunea, la un moment dat, lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, că pe moșia sa de la Murfatlar vrea să-și construiască o poartă din elemente greco-romane. Lucru care s-a și petrecut, dar, din păcate, și această poartă s-a estompat.
De fiecare dată când ne vom plimba pe malul mării trebuie să ne gândim că aici a trăit și a visat unul dintre cei mai mari oameni politici ai neamului nostru", a concluzionat dr. Doina Păuleanu.