Interviu cu dr. Maria Magiru, director Muzeul de Artă Populară:

"Ne preocupă dezvoltarea interesului pentru datina dobrogeană al tinerei generații"

230
1

Articole de la același autor

Din anul 1991, de când este director, dr. Maria Magiru nu a încetat să țină treaz, prin diverse modalități de expunere și implicare în manifestări de anvergură, interesul pentru tezaurul acestei instituții. Iată o retrospectivă, dar și perspectivă a evenimentelor prin care Muzeul constănțean de Artă Populară se identifică.

- Dincolo de cei 23.000 de vizitatori, anul 2012 a fost un an bogat în evenimente pentru Muzeul de Artă Populară din Constanța.

- Într-adevăr au fost foarte multe manifestări realizate în colaborare cu instituții sau organizații culturale pe diverse tematici. De exemplu, pe costumul popular dobrogean în colaborare cu Muzeul etnografic din Tulcea, cu Centrul Cultural Theodor Burada, cu Centrul Cultural Ovidiu. Am sprijinit Primăria Cobadin pentru valorificarea tezaurului dobrogean prin organizarea Muzeului multietnic în incinta Căminului cultural din localitate. Am continuat colaborarea cu Mănăstirea Dervent pentru organizarea Muzeului Satului Dobrogean, de asemenea și cu Primăria Gârliciu, care dorește să organizeze un muzeu etnografic. Acolo ei vor organiza conservarea in situ a unei gospodării țărănești și transformarea acesteia în muzeu, în condițiile în care Gârliciu prezintă foarte multe gospodării tradiționale în care se respectă arhitectura spațiului rural.

- Dincolo de târgurile în care i-ați implicat, aproape cotidian, numeroși elevi au pășit pragul muzeului dvs.

- Am avut foarte multe parteneriate încheiate cu instituțiile de învățământ, chiar peste 200, pentru că am dorit ca Muzeul de Artă Populară din Constanța să devină un centru de educație, completând astfel pro-gramele școlare sau contribuind la diversi-ficarea și aprofundarea educației elevilor, dar și a studenților. Am urmărit dezvoltarea interesului lor pentru păstrarea obiceiurilor și tradițiilor specifice poporului român. Cunoașterea, practic, a obiceiurilor, a sărbătorilor și a datinilor populare, cunoașterea portului popular, a decorului caselor țărănești și nu în ultimul rând cunoașterea valorilor spirituale. Parteneriatele acestea s-au desfășurat și în funcție de principalele sărbători ale anului. Au prins foarte bine activitățile de pedagogie muzeală. Cred că suntem singurul muzeu care avem asemenea activități, organizate pe cicluri școlare.

- Să-nțelegem că v-ați reorientat către educația culturală a elevilor?

- Dorința noastră a fost de a-i avea permanent în muzeu. Ei să fie vizitatorii noștri care să vadă de fiecare dată altceva, dar să fie și ei implicați în activitatea muzeală. Am organizat o serie de dezbateri având ca subiect sărbătorile mari ale românilor, iar elevii au fost foarte încântați să plece acasă cu obiectele realizate de ei, nu înainte de a organiza și o expoziție cu cele mai bune lucrări. A fost cea mai mare fericire să-și vadă obiectele făcând parte dintr-o expoziție temporară într-un muzeu.

- Anul 2013 aduce noutăți în programul Muzeului de Artă Populară?

- Programul expozițional va merge ca în fiecare an până la 10 expoziții temporare și reorganizarea expoziției de bază.

Primul târg pe care îl vom organiza este cel al tradiționalului mărțișor, cu o implicare foarte mare din partea elevilor. La fel și la târgul de 1 iunie, la care vor participa și copiii meșterilor populari. În a doua jumătate a lunii august vom avea Târgul Național al Meșterilor Populari, de la Mamaia, la care participă aproape 250 de familii de meșteri, fiind prezenți la Constanța pe generații, îmbrăcați reprezentativ pentru zona etnografică pe care o reprezintă. Iar la sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, cu prilejul Zilei Recoltei, la Pavilionul Expozițional, revine Târgul Meșterilor Populari.

Ne continuăm, de asemenea, cercetarea științifică, ceea ce am făcut în 2012, sprijinind organizarea unor muzee în județul Constanța. Vom continua proiectul cu Muzeul Satului de la Mănăstirea Dervent, unde am început deja lucrările pentru strămutarea unei alte case tradiționale. Prima casă strămutată a fost cea de la Oltina, cu sprijinul Consiliului Județean, pe care mizăm și anul acesta.

Cercetarea științifică, de teren, prin satele Dobrogei, continuă pe tematica pe care o alegem în fiecare an. În ultimii ani am mers pe arhitectură dobrogeană și pe obiceiuri. Vom continua să edităm revista de cercetare etnografică "Arhitectura Dobrogei", în speranța a încă două-trei numere.

Anul 2013 va fi un an greu și pentru că noi ne aflăm în curs de clasare a patrimoniului cultural național. În anul 2012 am clasat 370 de piese în categoria tezaur și fond. 370 de dosare care sunt foarte greu de alcătuit și necesită un timp îndelungat. Anul acesta sper să intrăm iar cu 350 de dosare, care sunt trimise la Comisia națională a muzeelor din cadrul Ministerului Culturii. Am reușit să clasăm patrimoniul pe turci, tătari aromâni și acum vom lucra, probabil câțiva ani, pentru patrimoniul la români. Am început deja cu scoarțele, marea majoritate fiind piese de patrimoniu din secolul XVIII-XIX, categoria tezaur. Activitatea muzeului în spatele ușilor închise este o activitate extrem de grea. 

Comentează știrea

noi
18 ianuarie 2013
fara minciuni!

Nu mai vrem s-o vedem. Gata, ne-a ajuns! E directoare in toate guvernele politice si a semnat desfiintarea teatrelor si a muzeelor din Constanta. Se ascunde dupa deget dar e cu mana pe sus la toate deciziile nenorocite la consiliul judetean. Unde sunt salariile de la Arheologie?Ce mai minti acum?

Articole pe aceeași temă

Sâmbătă, 03 Noiembrie 2012
Stire din Monden : Mbela Nzuzi - o poveste de Hollywood
Pagina a fost generata in 0.4852 secunde