Pericle Papahagi, un neobosit culegător de folclor şi cercetător al limbii aromâne
Articole de la același autor
Scandal la o şcoală din Ovidiu! Directoarea a repartizat elevii de la clasele pregătitoare după bunul plac
16 Septembrie 2021
Prof. Ana Maria Brăteanu: „Un director care a condus o grădiniţă este capabil oricând să conducă o şcoală”
24 Septembrie 2021
Controale în urma scandalului de abuz sexual de la Teatrul „Oleg Danovski”! „Sunt cinci persoane manipulate”
15 Septembrie 2021
Vor merge studenţii la cursuri? Ce scenarii au adoptat universitățile din Constanța
28 Septembrie 2021
Sala de spectacole a Teatrului de Stat Constanţa intră în reparaţii! Unde vor juca actorii?
18 Octombrie 2021
Luna acesta, s-au împlinit 149 de ani de la naşterea lui Pericle Papahagi, lingvist, filolog şi folclorist român de origine aromână, un neobosit culegător de folclor şi cercetător în domeniul aromânei, editor al celor mai vechi texte aromâneşti. Cu această ocazie, Biblioteca Universitară „Ioan Popişteanu” a Universităţii „Ovidius” din Constanţa îl aduce în atenţia utilizatorilor, pe neobositul culegător de folclor şi cercetător. Despre el, bibliotecarii spun că a debutat în anul 1892, cu „Cântece de leagăn la macedoromâni”, în „Revista nouă” a lui Bogdan Petriceicu Haşdeu. Mai târziu, editează revista „Dunărea” (1923) şi colaborează la „Analele Academiei Române”, „Analele Dobrogei”, „Arhiva”, „Convorbiri literare”, „Revue historique du sud-est europeen” etc.
Cunoscător nemijlocit al vieţii şi graiurilor românilor sud-dunăreni, Pericle Papahagi le dedică câteva lucrări fundamentale, „adevărate modele clasice de monografii sociologice şi folcloristice”. Pentru opera sa deosebită, în anul 1916 devine membru corespondent al Academiei Române, intrând astfel în elita intelectualităţii româneşti de la începutul secolului al XX-lea. Totodată, Pericle Papahagi a fost printre cei care au studiat dialectul aromân alături de alţi cercetători ai filologiei romanice, români sau străini, cum sunt St. Mihăileanu, Gh. Murnu, O. Densusianu, Al. Phillippide, Tache Papahagi, Theodor Burada, Nicolae Saramandu, Chirata Iorgoveanu şi mulţi alţii. Aceştia au ajuns la concluzia că aromânii îşi păstrează limba, muzica, obiceiurile, trăsăturile fizice şi morale, însă contactul cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc a produs o serie de inevitabile transformări.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 08 Septembrie 2021
Vineri, 07 Mai 2021
Marţi, 27 Aprilie 2021
Duminică, 11 Aprilie 2021
Duminică, 04 Aprilie 2021
Miercuri, 17 Martie 2021
Vineri, 12 Martie 2021
Luni, 08 Martie 2021
Duminică, 07 Martie 2021
Vineri, 26 Februarie 2021