Politica românească este un subiect prost de cinema, spune regizorul Alexandru Solomon

Politica românească nu este un subiect potrivit pentru film, pentru că este prea amplu, spune regizorul documentarului despre radio Europa Liberă, "Război pe calea undelor", care a avut premiera la Constanța.

Solomon spune povestea radioului de atunci în contextul României de astăzi, în stilul consacrat deja de precedentul său documentar, "Marele Jaf Comunist", dedicat celei mai importante tâlhării din istoria regimului comunist din România. "Război pe calea undelor/ Cold Waves" este o coproducție, româno - germano - luxemburgheză.

- De când ai ideea realizării "Cold Waves" și când ai început, propriu-zis, dezvoltarea ei?
- Mi-a venit ideea și pentru că se vorbea pe la începutul anilor 2000 de terorism, de "Șacalul", de Europa Liberă, atentate… Era perioada când oamenii de la Europa Liberă erau dați jos de pe piedestaluri, se vorbea mult despre faptul că ar fi fost spioni sau informatori atunci. Am început să scriu scenariul înainte să filmez "Marele Jaf Comunist", care era, și el, un film care s-a întins pe mai mulți ani. Mi se întâmplă deseori să încep să scriu ceva când mă ocup de altceva, ca să îmi revin, să mă reîmprospătez și să scap de o obsesie.
- Cum a fost primit filmul în Germania, una dintre țările coproducătoare și gazda postu-lui de radio Europa Liberă?
- Germania a fost mai reticentă la acest film, pentru că acolo radioul avea o faimă foarte proastă. Acolo avea reputația de stație de ocupație a americanilor, care încă din anii 1980 erau văzuți ca "răii lumii", iar după căderea URSS, acest punct de vedere s-a accentuat. Când am depus proiectul la fondul german de finanțare, ne-am ciocnit de reacția pe care m-am mirat să o aud și la cineva din România, că filmul e prea "pro-american".

- Te interesa de la început un final-declarație împotriva politicii românești?
- Am vrut de la început ca finalul să fie clar legat de politica românească actuală. Mă gândeam la un epilog de soiul ăsta. Pe de altă parte, povestea e atât de stufoasă și are nevoie de atâta spațiu pentru a se desfășura, încât ocupă foarte mult din structura filmului. Se poate spune că ăsta e un subiect prost pentru cinema, e prea amplu.

- Nu îți e teamă că vei fi acuzat că faci politică împotriva unui anumit partid politic, prin felul în care presimți afirmațiile deputatului PRM Ilie Merce?
- Ba da, și chiar fac politică împotriva unui anumit partid. Nu sunt obiectiv și imparțial. Ilie Merce a fost reticent, dar știți cum se spune, "un om vorbește și când tace". Afirmațiile lui sunt de o ipocrizie fenomenală.
Pe de altă parte, sper că nici radioul nu e prezentat omagial, că se văd și acolo nuanțe. Oamenii de acolo erau așezați în mijlocul unui nod de care se trăgea în toate părțile: ascultători, securiști, americani, spioni. Nu era un post de radio de știri, obiectiv, rece. Nu obiectivitatea i-a făcut pe ei ceea ce au fost, ci mai degrabă "anti-culoarea politică" la modă atunci. În sensul ăsta am căutat să fie echilibrat. Fiecare e liber să se gândească la ce vrea.
Am încercat ca povestea să fie inteligibilă și pentru cineva care nu știe nimic despre Europa Liberă. Cred că filmul e suficient de nuanțat ca să te lase să-ți formezi singur părerea.

- După "Marele jaf comunist" și "Război pe calea undelor" urmează un alt film politic?
- Nu mă mai interesează acum povești din comunism. Cât despre politică, ea a început să mă intereseze mult după 1989, făcând filme despre momente istorice - încă de la "Franzela Exilului", din 2002, apoi, sigur, și în "Marele Jaf Comunist" (2004).

Lansat în luna octombrie 2007 la Sibiu, în programul Astra Film Fest, și prezentat în cadrul prestigioaselor festivaluri de documentar DOK Leipzig și IDFA Amsterdam, filmul lui Solomon reconstituie, subiectiv, impactul fenomenului radio Europa Liberă asupra României anilor 1970-1980. Printre protagoniștii filmului se numără Emil Hurezeanu, Nestor Rateș, Doina Cornea sau Neculai Constantin Munteanu, foști realizatori ai radio Europa Liberă, dar și teroristul Carlos "Șacalul" sau fostul ofițer de Securitate Ilie Merce, actual parlamentar PRM.