Radu Popica, curator al expoziției "Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei"

346

Articole de la același autor

Muzeul de Artă din Constanța găzduiește, în perioada 5-30 octombrie, o nouă expoziție de pictură, grafică și sculptură, intitulată „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei”, avându-l drept curator pe Radu Popica. Evenimentul este realizat în colaborare cu Muzeul de Artă Brașov, iar vernisajul expoziției va avea loc pe 5 octombrie, la ora 16.30.





Expoziția reunește un număr de 34 de lucrări de artă plastică din colecția Muzeului de Artă Brașov, semnate Hans Mattis-Teutsch (zece linogravuri, nouă acuarele, patru pasteluri, opt lucrări de statuarie mică și trei picturi de șevalet). Personalitate polivalentă (pictor, grafician, sculptor, teoretician al artei și poet), Hans Mattis-Teutsch, decedat în anul 1960, este un artist complex, reprezentativ pentru avangarda artistică a Europei Centrale. Elaborarea treptată a unui limbaj plastic original, avangardist este evidențiată prin intermediul linogravurilor, acuarelelor și pastelurilor expuse, veritabil laborator al creației în care artistul experimentează noile modalități de expresie.



Potrivit lui Radu Popica, lucrările incluse în cadrul expoziției permit urmărirea traseului stilistic parcurs de Mattis-Teutsch: de la peisaje postimpresioniste, cu accente simboliste, evoluând apoi sub influența „Der Blaue Reiter”, spre expresionism abstract (ciclul „Florilor Sufleteşti”), dar și apropierea ulterioară de constructivism, evidențiată de nudurile stilizate de la începutul anilor ’30.

Despre artist se ştie că a fost prezent în viața artistică a Bucureștiului interbelic prin expoziții personale sau participări la expoziții colective din 1920 până în 1932. În 1924 s-a numărat printre artiștii care au expus în cadrul „Primei expoziții internaționale a Contimporanului”.

În cadrul secțiunii destinate artiștilor din România, Mattis-Teutsch, alături de M. H. Maxy și Marcel Iancu, a fost unul dintre principalii expozanți. În anii 1924-1930, reproduceri după lucrările lui Mattis-Teutsch au fost publicate în mod constant de revistele de avangardă: „Contimporanul”, „Integral”, „Punct” și „Alge”.



Apoi, în anul 1925, Mattis-Teutsch figurează, alături de Benjamin Fondaine, ca membru al redacției revistei „Integral” de la Paris. El și-a început studiile de artă la Brașov, urmând Şcoala Profesională de Stat pentru Industria Lemnului şi a Pietrei din Braşov, secţia sculptură în lemn, și frecventând atelierele pictorilor braşoveni Friedrich Miess şi Arthur Coulin. Apoi, a urmat timp de un an cursurile Şcolii Naţionale Regale de Arte şi Meserii din Budapesta, continuându-și studiile de sculptură la Academia Regală de Arte Frumoase din München (1902-1905). Mai târziu, în anii 1905-1908 s-a aflat Paris, unde a urmat studii libere de artă, apoi s-a oprit pentru o perioadă la Berlin, studiind sculptura egipteană, antică şi neoclasică. Din 1908 a revenit la Braşov, iar în următorii ani a creat şi a expus acolo, călătorind, însă, frecvent la Viena şi Budapesta. În aceste locaţii, a expus la Saloanele Naţionale de la Budapesta (1916-1918), iar în 1917 a deschis prima expoziţie personală la o galerie din Budapesta. După război a colaborat cu grupurile „Abstrakte Gruppe der Sturm” (Berlin) şi „A bis Z Gruppe” (Köln) și a expus la galeria „Der Sturm” (1921-1925). În ţară a expus la Cluj şi Bucureşti, în anul 1924 participând la Expoziţia Internaţională de Artă a revistei „Contimporanul“. În 1928 a participat la Expoziţia Abstractă Internaţională de la Berlin şi începând din 1933 până în 1944 s-a retras din viaţa publică pe fondul unor probleme familiale și al ascensiunii extremismului. Totuşi, după război a îndeplinit un rol important în relansarea vieții artistice a Brașovului prin înfiinţarea unui sindicat al artiştilor și a unei academii libere de pictură. Apoi, din 1945 a participat la expoziţiile colective organizate la Braşov, dar între anii 1950-1953 a fost exclus din viaţa expoziţională, ca urmare a refuzului de a se conforma dogmelor realismului socialist. Cu toate acestea, după 1955 a revenit în viaţa expoziţională, ocupând pentru un timp funcţia de preşedinte al U.A.P. - filiala Braşov.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.2859 secunde