Restaurarea ansamblului Cotovu de la Hârşova avansează încet, dar sigur

2041

Articole de la același autor

La acest moment, ansamblul Cotovu, de la Hârşova, obiectiv aflat pe lista Monumentelor Istorice din România, trece prin ample şi serioase lucrări de restaurare, pentru a i se reda splendoarea de odinioară. Specialiştii spun că, în pofida celor sceptici care nu văd, la primul contact, decât o clădire aflată de aproximativ un an în restaurare, cu puţine schimbări la exterior, activitatea se desfăşoară, în continuare.

Lucrările se mişcă, dar, uneori, mai încet, cu mici sincope. De exemplu, de la debutul lucrărilor şi până acum, ne-a declarat arheologul Constantin Nicolae, au existat şi scurte perioade când nu s-a găsit fierul beton potrivit proiectului tehnic şi s-a mai scurs ceva timp. Alteori, staţia de betoane a intrat în reparaţii sau au apărut alte situaţii în care schimbarea legislaţiei nu a mai permis transportarea cherestelei de la Suceava la Hârşova decât în anumite condiţii, iar pentru îndeplinirea acestora a trecut, din nou, timp.

În prezent, în interior, se realizează lucrările de consolidare a zidăriei: întărirea fundaţiilor până la stâncă (2,5-3,5 m) şi a tuturor pereţilor de la parter până la etaj. „Vă reamintim că şcoala a purtat pe frontispiciu, anul 1902, care a trecut prin distrugerea din Primul Război Mondial, peste cutremurul din 1947 şi cel din 1977. În ultimii ani, înainte de începerea proiectului, deşi primăria a zidit ferestrele şi uşile pentru a împiedica intrarea celor care au sustras cărămida, demolând, unde s-a putut, din spaţiile de la uşile interioare, astfel că a fost nevoie de intervenţii importante. Zilele acestea a sosit, după o adevărată aventură administrativă şi birocratică primul transport din acoperiş şi vor începe lucrările la exteriorul clădirii. Deja la «Casa pedagogului» (casa familiei Cotovu) lucrările sunt în stadiu avansat la toate capitolele (interior, acoperiş etc.), urmând a se trece, în curând, la elementele de arhitectură exterioară. Cel mai probabil, anul viitor vom fi în noua locaţie”, a declarat specialistul, pentru „Cuget Liber”.

Viitorul muzeu va avea un spaţiu generos de expunere, un depozit de materiale arheologice, o sală de conferinţe şi una destinată expoziţiilor temporare. O notă aparte în viitorul muzeu o reprezintă expoziţia intitulată „Istoria pământului”, care îşi propune să ilustreze prin diverse descoperiri (resturi de animale, amprente de vegetaţie, resturi de corpuri de vieţuitoare marine fosilizate) evoluţia vieţii pe pământ, cu câteva sute de milioane de ani în urmă.

Specialiştii MINAC vor ajuta la amenajarea noului sediu

La amenajarea muzeului vor participa specialişti ai Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), sprijiniţi de alţi specialişti de la Institutul Levant şi Institutul de geologie al României, din Bucureşti. Constantin Nicolae a precizat că întreaga acţiune de restaurare a ansamblului Cotovu de la Hârşova se subscrie unui generos proiect pe fonduri europene implementat de Primăria Hârşova, în colaborare cu municipalitatea Kruşari din Bulgaria, având ca parteneri muzeele de profil din Constanţa şi Dobrici.

În cadrul acestui proiect, în cursul anului 2021 se va derula la Hârşova şi o tabără de arheologie pentru tinerii din cele două ţări, precum şi un simpozion pe teme de istorie, care se va încheia cu publicarea unui volum în limbile română, bulgară şi engleză.

„De departe, cred că mutarea muzeului în vechiul sediu, în care a fost deschis şi inaugurat în urmă cu 170 de ani de Regele Carol I şi Regina Elisabeta, apoi refăcut şi reinaugurat de Regele Ferdinand şi Regina Maria în 1926, reprezintă piatra de temelie a acestui proiect. Primim, permanent, la poarta muzeului, vizitatori atraşi de mirajul istoriei acestui lăcaş cultural, legat atât de strâns de istoria devenirii moderne a României. Din păcate, nu putem să le satisfacem curiozitatea, pentru că muzeul este închis publicului de peste un an. Mutarea în viitorul sediu implică o serie de operaţiuni, fără de care piesele care au fost expuse aici, unele de valoare mare, nu pot fi duse în noua locaţie (refacerea inventarelor, completarea fişelor analitice de evidenţă, întocmirea listelor cu obiectele viitoarelor expoziţii etc)”, a completat arheologul constănţean.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4438 secunde