S-au visat studenți, dar nu au dus la capăt studiile. Concluzii îngrijorătoare despre abandonul universitar

În România mileniului III, școlile profesionale nu mai atrag elevi, din cauza eternului „ce-o să spună lumea?”, iar prea puțini absolvenți de liceu mai doresc să treacă în câmpul muncii, toți visându-se studenți, în ciuda faptului că nici jumătate nu ajung să finalizeze studiile superioare, conform unui recent studiu. La Constanța, arată respectivul studiu, mai bine de jumătate dintre studenți au abandonat facultatea, pe parcursul ei.



Plecând de la premisa că analiza abandonului universitar la nivel sistemic este un indicator relevant pentru eficiența sistemului de învățământ superior din România, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) din cadrul Ministerului Educației a realizat un studiu având la baza datele extrase din Registrul național de înscriere a studenților (Registrul Matricol Unic al Universităților din România, RMUR), care cuprinde date despre toți studenții înmatriculați în universitățile din România, din anul universitar 2015/2016 până la finalul anului 2021/2022.

Populația analizată este constituită din 120.309 studenți înscriși pentru prima dată în anul I, la respectivul program de studii de licență în anul 2015. De asemenea, pentru validare au fost analizate și datele privind abandonul pentru cohorta de studenți înscriși în 2016 la programe de 3 ani.

La nivel național, abandonul generat de cohorta 2015, studenți înmatriculați la programe de studii de licență cu durata de 3, respectiv 4 ani, este în procent de 47,98%. Așadar, aproape jumătate dintre studenții înmatriculați nu finalizaseră aceste studii cu diplomă în anul 2021, numeroase studii arătând că abandonul universitar are valorile cele mai mari în primul an de studii.

Instituțiile cu profil militar, agronomic, medical sau cel de artă, arhitectură sau sport au rate ale abandonului mai scăzute (doar 23% în cadrul instituțiilor cu profil militar și 38% la cele cu profil agronomic), în timp ce instituțiile cu profil tehnic, științe socio-umane și economice au rate ale abandonului de aproximativ 46-47%. În funcție de județul universității, cele mai mari rate de abandon sunt în Caraș-Severin (83,33%), Mureș (74,04%) și Prahova (77,27%), în timp ce ratele cele mai scăzute sunt în Bacău (34,74%) și Dolj (34,75%). La Constanța, rata este de 54,54%.

O variabilă importantă căreia îi sunt asociate rate diferite de absolvire/abandon o reprezintă domeniul fundamental în care se încadrează programul de studii. Ratele cele mai scăzute de abandon se înregistrează în științele biologice și biomedicale, respectiv 25%. În sport și educație fizică, ratele de abandon sunt, de asemenea, semnificativ mai mici decât media națională, respectiv 40,36%.

În privința abandonului la master, în domeniul științelor inginerești se înregistrează cea mai ridicată rată, respectiv 46%, urmat de matematică și științe ale naturii, 445 și științe umaniste – 41% pentru cohorta 2015. Cele mai scăzute rate de abandon se înregistrează la sport și educație fizică, respectiv științe biologice și biomedicale, aproximativ 33% pentru fiecare dintre cele două cohorte.

Județul Constanța se regăsește în domeniul științe biologice și biomedicale, generația 2015, programe de 3 și 4 ani, cu cea mai crescută rată de abandon (71,55%), alături de Brașov (47,53%) și Bacău (33,33%). La domeniul științe sociale, rata de abandon este de 42,67%, iar în ceea ce privește științele umaniste și arte, rata se încadrează între 69,55% la Constanța și 33,055 la Dolj.

De asemenea, s-a constatat că, în privința mediului de domiciliu, studenții domiciliați în mediul rural au rate de abandon mai scăzute (44,3%) față de studenții cu domiciliul în mediul urban (48,5%).