Academia RomânăBiblioteca Academiei RomâneCultură-EducațieMuzeul Național al Literaturii Româneneagoe basarab
Sesiune științifică „Neagoe Basarab – 500 de ani de la moarte“, la Academia Română
236
Articole de la același autor
Riposta unui candidat respins la funcția de director interimar la o școală din Constanța
17 August 2021
O nouă clasă, de gimnaziu, din Constanța, își mută cursurile în online. Ministrul dă asigurări că DSP suportă operațiunea de testare în școli
19 Septembrie 2021
Stupoare la a doua repartizare! Cu media de admitere 4,48 a ajuns la Colegiul „Mircea cel Bătrân”
07 August 2021
Iată care sunt noii directori și adjuncți interimari numiți pe funcții de IȘJ Constanța
25 August 2021
Profesorii s-au enervat! „Ar trebui să ne odihnim cu toţii puţin, să vedem cu cine mai lucrează”
23 August 2021
Academia Română, în parteneriat cu Muzeul Național
al Literaturii Române, organizează miercuri, 22 septembrie 2021, sesiunea
științifică „Neagoe Basarab – 500 de ani de la moarte“. Manifestarea va avea
loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române,
începând cu ora 11.
Sesiunea va fi deschisă de cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, reputat istoric, specialist în perioada medievală românească și europeană. Vor susține prelegeri ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române, prof. dr. Dan Zamfirescu. Întâlnirea va fi moderată de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române.
La 500 de ani de la moartea voievodului cărturar Neagoe Basarab, autor al celebrelor „Învățături către fiul său Teodosie“, Academia Română evocă în sesiune științifică personalitatea excepțională a domnitorului muntean, luminând aspecte mai puțin cunoscute sau aflate încă în dezbatere și analiză documentară.
Născut către către sfârșitul secolului al XV-lea (1481 sau 1482), Neagoe Basarab a rămas în conștiința românilor atât ca domnitor erudit, care a condus Țara Românească după principii europene renascentiste, cât și ca principe evlavios, ctitor al ansamblului monastic de la Curtea de Argeș, monument de arhitectură medievală, devenit celebru sub numele de Mănăstirea Argeșului. Astfel, Curtea de Argeș este în timpul domniei sale nu doar capitala țării, ci și capitala ortodoxiei și a culturii românești.
Fin diplomat și abil politician, înzestrat cu o inteligență vie, dublată de o educație și o cultură aleasă, Neagoe Basarab s-a străduit să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma, să mențină relații de prietenie cu Ungaria și chiar să medieze conflictele dintre ortodocși și catolici pentru realizarea unei coaliții a statelor răsăritene împotriva expansiunii turcești către Europa, asumându-și, vizionar, un rol de apărare a creștinătății europene.
Sesiunea va fi deschisă de cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, reputat istoric, specialist în perioada medievală românească și europeană. Vor susține prelegeri ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române, prof. dr. Dan Zamfirescu. Întâlnirea va fi moderată de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române.
La 500 de ani de la moartea voievodului cărturar Neagoe Basarab, autor al celebrelor „Învățături către fiul său Teodosie“, Academia Română evocă în sesiune științifică personalitatea excepțională a domnitorului muntean, luminând aspecte mai puțin cunoscute sau aflate încă în dezbatere și analiză documentară.
Născut către către sfârșitul secolului al XV-lea (1481 sau 1482), Neagoe Basarab a rămas în conștiința românilor atât ca domnitor erudit, care a condus Țara Românească după principii europene renascentiste, cât și ca principe evlavios, ctitor al ansamblului monastic de la Curtea de Argeș, monument de arhitectură medievală, devenit celebru sub numele de Mănăstirea Argeșului. Astfel, Curtea de Argeș este în timpul domniei sale nu doar capitala țării, ci și capitala ortodoxiei și a culturii românești.
Fin diplomat și abil politician, înzestrat cu o inteligență vie, dublată de o educație și o cultură aleasă, Neagoe Basarab s-a străduit să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma, să mențină relații de prietenie cu Ungaria și chiar să medieze conflictele dintre ortodocși și catolici pentru realizarea unei coaliții a statelor răsăritene împotriva expansiunii turcești către Europa, asumându-și, vizionar, un rol de apărare a creștinătății europene.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Cel mai mare scriitor european din Evul Mediu celebrat de Biblioteca Academiei Române. „Dante – 700“
Marţi, 31 August 2021
Marţi, 10 August 2021
Vineri, 18 Iunie 2021
Marţi, 15 Iunie 2021
Duminică, 06 Decembrie 2020
Sâmbătă, 04 Aprilie 2020
Joi, 30 Ianuarie 2020
Miercuri, 13 Iunie 2018
Joi, 01 Februarie 2018
Luni, 25 Decembrie 2017