SOS la Universitatea Maritimă! "Avem nevoie de sprijinul statului"

3951
SOS la Universitatea Maritimă!

Articole de la același autor

Universitatea Maritimă din Constanța (UMC) numără, la ora actuală, 4.500 studenți, din care 200 sunt străini, în special nigerieni, dar și din alte țări precum Tanzania sau Grecia. An de an, instituția de învățământ superior de la malul mării încearcă să vină în întâmpinarea tinerilor cu oferte tot mai tentante. Cu toate acestea, conducerea este convinsă că anul universitar 2019-2020 va fi un an mai dificil decât cel în curs.

Dificultatea constă, în primul rând, în numărul redus de candidați pe care îl oferă piața de educație, de absolvenți de liceu care să aibă pretenții că pot accede în învățământul superior.

"Noi discutăm acum de cifre mult reduse ale populației școlare și acestea vor determina un număr mult mai redus de tineri care vor dori să meargă în universitățile românești. Din totalul tinerilor care ar putea accede într-o universitate se disting, clar, trei categorii. Una dintre acestea este categoria celor care preferă să învețe în străinătate, a doua categorie se referă la tinerii care rămân să studieze în România. În ultima categorie intră cei care nu au nicio șansă reală să studieze într-o universitate. Aceștia sunt tinerii care nu sunt coerenți în gândire sau atitudine, în ceea ce înseamnă un mod normal de a se identifica cu viața lor, pentru ce va trebui să facă mai departe", a explicat rectorul UMC, prof. univ. dr. Cornel Panait.

El a precizat că UMC este o universitate de nișă și se ocupă, în cea mai mare parte de un învățământ ce asigură specialiști pentru flota mondială, dar și pentru toate celelalte specializări complementare ale industriei maritime.

"Vorbim despre cele trei specializări fundamentale moștenite încă din 1990, și cele trei înființate ulterior, Inginerie Economică în Transporturi, Ingineria Mediului și Inginerie Electronică și Telecomunicații, compatibilă cu ceea ce noi numim Electrotehnică. Discuțiile pe care le-am avut cu diferite firme de crewing spun că, în ultima perioadă, cei care confirmă nivelul calitativ superior prin învățământul de marină românesc sunt mai ales absolvenții de la Electrotehnică", a adăugat rectorul.

Acesta este un lucru foarte important, mai ales că navele sunt din ce în ce mai tehnologizate.

O suprareglementare inutilă

Referitor la problemele cu care se confruntă universitatea, Panait a precizat că, în afară de numărul scăzut de tineri care termină liceele, mai există una.

"Noi suferim de o suprareglementare care este absolut inutilă. Această suprareglementare înseamnă că dacă vrei să înființezi un masterat sau un program de licență ai nevoie să parcurgi o serie întreagă de mecanisme care să îți permită să te duci, într-un final, cu documentele pentru acreditare sau autorizare la ARACIS. În momentul în care vrei să te duci acolo, trebuie să fii foarte atent că se cere în mod absolut să ai o confirmare din partea Autorității Române a Calificărilor, care să spună că, într-adevăr, programul respectiv este de regăsit în nomenclatorul meseriilor din România. În plus, mai trebuie adus un acord de la mai multe firme care să spună că este nevoie de o anumită specializare sau nu. Cui îi folosește această pierdere de timp, pentru că întreprinderea respectivă nu va lua absolvenți decât dacă va avea nevoie", a completat el.

Mai nou, se vehiculează un nou concept în țara noastră, la acest moment, acela de internaționalizare. Internaționalizarea, după părerea rectorului UMC, înseamnă racordarea învățământului românesc la cel internațional. Ce ar trebui să se facă în acest sens?

"Noi avem nevoie, eventual, de un sprijin al statului, care să ducă la recunoașterea diplomelor noastre. La ora actuală, în România funcționează un concept care este diametral opus. Discutând despre domeniul maritim, noi trimitem ofițeri în toată flota mondială și dacă sunt acceptați, asta înseamnă că producem lucruri de calitate. Spre exemplu, Japonia când primește resursă umană la bord, le recunoaște oamenilor competențele dobândite la UMC. În Grecia, în schimb, dacă un student studiază la noi, diploma nu îi este recunoscută în țara natală. Cine trebuie să facă demersuri ca aceste diplome să fie recunoscute? De ce ministerul nu a făcut ceea ce trebuie să facă, să ducă la o cunoaștere bilaterală a diplomelor din Grecia, eliberate de universitățile din țara noastră?", se întreabă reprezentantul UMC.

Care sunt problemele industriei maritime

Cert este că Universitatea Maritimă din Constanța vrea să atragă, în egală măsură, atât studenți străini, cât și români. Tocmai de aceea, pe viitor se dorește identificarea problemelor de mâine ale acestei industrii. În aceste condiții, una dintre direcțiile fundamentale de dezvoltare o reprezintă navele autonome, adică cele care funcționează fără echipaj și sunt conduse de la pupitru de niște oameni, fără ca la bordul navei să existe oameni.

"În aceste condiții, noi trebuie să identificăm care vor fi problemele generate de o astfel de navă. Primul lucru, am făcut un prim pas în așa numita securitate cibernetică, pentru că transmiterea de semnale de la mal la mii de mile nu se poate face nesecurizat. Am depus deja documentele pentru un astfel de masterat și avem, deja, un centru de pregătire în securitate cibernetică. Este evident că acest tip de nave va avea nevoie de un alt tip de echipaj pe care să-l exploateze. Suplimentar, facem cursuri de poziționare dinamică (DP) și suntem posesorii singurului simulator recunoscut în țară și nu numai în acest domeniu", a încheiat rectorul UMC.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3637 secunde