Tradiții și obiceiuri de Bobotează

Astăzi, începând cu ora 9, la Catedrala Arhiepiscopală "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" va avea loc Sfânta Liturghie în cinstea Botezului Domnului, oficiată de către Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. La ora 11.45, clerul și credincioșii vor porni într-o amplă procesiune spre faleza Comandamentului Forțelor Navale, unde, la ora 12.00, va fi oficiată slujba de sfințire a apelor. Conform tradiției, Înaltpreasfințitul Teodosie va arunca în apa mării trei cruci ce vor fi recuperate de tineri curajoși. De asemenea, în cadrul slujbei, Arhiepiscopul Tomisului va sfinți apa din 16 budanele de lemn aflate în care trase de boi și de măgari.

În suita celor 12 sărbători importante creștine se numără și Boboteaza (Botezul Domnului), ținută, în fiecare an, în ziua a șasea a lunii ianuarie. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numește și Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului.
Boboteaza (6 Ianuarie) și Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare. În ajun, preotul sfințește casele cu apa care a fost sfințită în dimineața aceea după Liturghie. Oamenii țin post negru până ce vine preotul și beau din această apă sfințită.
În ziua de Bobotează, după liturghie, preotul împreună cu enoriașii fac o procesiune spre un lac, râu sau vreun izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. Când Troparul Bobotezei începe, vânătorii și pădurarii satului împușcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. Astăzi, acest obicei a păstrat doar semnificația festivă a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Dacă este frig, se pregătește o cruce de gheață, pentru a marca locul slujbei și la sfârșit preotul aruncă în apă o cruce de lemn, iar feciorii satului se aruncă să o scoată, chiar dacă este ger. Se crede că în ziua aceasta toate apele pământului sunt sfințite; de aceea femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile până la sfârșitul praznicului.
La Bobotează nu se spală rufe. Apa sfințită luată acum are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată.
Iordănitul femeilor: în satele din nordul țării, pe vremuri, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva și duceau alimente și băutură. După ce serveau masa, ele cântau și jucau toată noaptea. Dimineața ieșeau pe stradă și luau pe sus bărbații care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forța la râu amenințându-i cu aruncatul în apă. Tot acum, în unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu. În noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și o bucățică de busuioc; busuioc se pune și sub pernă. Fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.