Un an de studiu în America pentru elevul hârșovean câștigător al bursei Flex

Zilele acestea, Eduard Șerban, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârșova, participă, la București, la o sesiune de preorientare pentru ceea ce va urma să fie cel mai probabil aventura vieții lui – un an de studiu peste ocean, în Statele Unite ale Americii, unde va pleca în luna august cu o bursă Flex, în statul Yowa.

 

Flex este un program recunoscut de Ministerul Educației Naționale. Elevii participanți trebuie să aibă rezultate bune sau excelente la învățătură, însă nu este impusă o medie minimă obligatorie. Candidații trebuie să cunoască limba engleză și să demonstreze abilități de folosire a acesteia, la momentul aplicației. Trei condiții obligatorii impuse de program sunt să fie cetățeni români, să nu fi stat în Statele Unite ale Americii pentru trei sau mai multe luni în ultimii cinci ani și să nu fi emigrat deja sau să plănuiască să emigreze în SUA.

Anul de liceu urmat în Statele Unite ale Americii va fi recunoscut la întoarcerea în România, conform reglementărilor în vigoare, echivalarea făcându-se în bloc și nu materie per materie. Elevul trebuie să obțină notă de trecere în SUA pentru a fi considerat că a absolvit anul de liceu și în România. Elevii nu vor repeta anul de liceu după întoarcerea în țară, dacă urmăresc această procedură legală și au toate documentele necesare.

 

În România, „elevilor le este frică să ofere un feedback constructiv”

De doi ani președinte al Consiliului Elevilor în liceul în care învață și fost vicepreședinte al Consiliului Județean al Elevilor Constanța, Eduard Șerban nu consideră că are cele mai bune idei, dar reușește să adune toate ideile persoanelor cu care colaborează și să rezulte o idee excelentă.

Cu siguranță, mulți elevi și-ar dori să trăiască, fie și parțial, visul american și tocmai de aceea l-am rugat pe Eduard să povestească demersul său. „Un fost finalist al acestei burse, care a terminat acum mai mulți ani bursa Flex în America, mi-a povestit în ce constă participarea, dar mai ales ce a făcut în anul petrecut în America. Așa încât am aplicat în luna octombrie a anului trecut și, din 2.000 de participanți, inițial am rămas finalist între cei 400 aleși, ca mai apoi să mă număr printre cei 20 de finaliști din România.

Am reușit să mă calific în urma completării unui chestionar de tip eseu, în jur de 300 de cuvinte, plecând de la ideea descoperirii viitorilor lideri. A fost nevoie să ne punem în diferite situații și să demonstrăm că suntem destul de flexibili, că știm să ne adaptăm la situații noi, să ne schimbăm percepțiile, să coordonăm alte persoane sau să prezentăm calități pe care noi simțim că le avem. Și anume de a coordona un grup, de a reuși să facem față situațiilor limită în America și așa mai departe”, ne-a povestit Eduard Șerban.

Și pentru că se pregătește să devină un lider al generației sale, l-am întrebat care ar fi problemele pe care el le-a identificat. „Consider că la momentul actual cea mai mare problemă este dezinformarea și proasta educație dată de dezinformare. Am participat și la proiectul Let s Talk About Youth, unde a trebuit să concepem un discurs de trei minute prin care să expunem o problemă din societatea noastră. Eu m-am legat de problema poluării, pentru că tinerii de vârsta mea nu reușesc să cunoască efectele reale ale poluării la care contribuim conștient sau nu. Și atunci consider că o educație bună dată de tineri chiar de vârsta lor reprezintă cea mai bună soluție pentru generația mea. Alte subiecte prezentate s-au referit la bulliyngul de toate tipurile – verbal, elev/profesor, profesor/elev; violența de orice tip – asupra animalelor, domestică. Au mai fost subiecte legate de educația alimentară, body shaming (rușinea corporală – n.r.), discriminarea de gen, discriminarea persoanelor minoritare”, a declarat Eduard, care se va afla, în calitate de coordonator, la tabăra organizată de ExpertForum.

Cert este că elevii își doresc o relație deschisă dintre elev și profesor, eficientizarea feedbackul semestrial, rămas, deocamdată, deziderat. „Propus chiar și de Consiliul Elevilor, feedbackul ar trebui într-adevăr să fie anonim și, venind de la o structură organizată legal, către profesor, atunci dispare și frica celui din bancă. Elevilor le este foarte frică să dea un feedback constructiv, pentru că tind să fie luați personal. De asemenea, workshopuri comune elev-profesor, prin care să fie tratați de la egal la egal și să învețe cum să discute cu profesorii, dar și profesorii pot cunoaște modalități mai bune de adresare”, a mai spus același bursier.

 

În America profesorii sunt prietenii elevului

Eduard Șerban a aflat că în America profesorii sunt prietenii elevului, nu există meditații, pentru că profesorul oferă informația atunci când elevul o solicită. „Mai mult, pot să-mi aleg materiile la care să învăț și te poți dezvolta altfel. Vreau să studiez limba spaniolă, care la liceul meu nu se studiază, să încerc să fac mai mult sport și să particip la tot felul de activități de voluntariat”.

Bursa Flex presupune ca elevul să cuprindă un întreg an școlar într-un liceu american. Bursa acoperă școlarizarea, călătoria dus-întors în Statele Unite ale Americii, inclusiv călătoria de acasă la aeroport. Elevii vor primi o alocație lunară de 125 de dolari, pentru a-i ajuta să participe la diferite activități sociale și să își achiziționeze anumite bunuri personale. Timp de aproximativ zece luni, cât durează bursa, ei vor locui în cadrul unei familii gazdă din SUA, selectată și monitorizată atent, care le va oferi și cele trei mese pe zi. Pe toată durata șederii în America, vor beneficia de asigurare medicală și tot bursa acoperă taxa pentru obținerea vizei SUA.