Viitorul pe care vi-l doriți ar putea fi peste ocean

Conform unui studiu recent dat publicității, șase din zece tineri români își doresc să părăsească această țară, profund dezamăgiți de starea actuală a sistemului de învățământ.
Un masterand declara zilele trecute la televiziunea română că materiile studiate nu i-au suscitat mai deloc interesul. La care se mai adaugă faptul că profesorii au ajuns să fie motivați doar de salarii, nici nu se mai chinuie să insufle elevilor dragostea de carte și nici să stabilească cu aceștia o relație reciproc avantajoasă.
În acest context, e firesc ca majoritatea tinerilor să fie interesați de oportunitățile de a studia în străinătate, fie că vorbim de Europa sau peste ocean.
Zilele trecute, Mihaela Arsene, reprezentant al Centrului Educațional Fulbright din București, a susținut două prelegeri la colegiile naționale constănțene "Mihai Eminescu" și "Mircea cel Bătrân", pe tema accesării de burse în universități americane.
La cea dintâi instituție am fost și noi prezenți și nu mică ne-a fost surprinderea să constatăm interesul de care se bucură o asemenea temă. De ce și-ar dori ai noștri să ajungă acolo: pentru că cei care studiază peste ocean sunt mult mai apreciați după absolvire în întreaga lume. Dar și pentru deschiderea pe care ți-o oferă studiul pe tărâmul făgăduinței.
Spre exemplu, în primii doi ani de facultate, indiferent ce universitate alegi, studiezi materii generale pentru care optezi, inclusiv gradul de complexitate căruia ești pregătit să-i faci față, pe principiul "fac ce-mi place, deci ajung să fac foarte bine!". În timp ce în România se aleargă cu asiduitate după performanță școlară, în America foarte importantă este calitatea umană. Tocmai de aceea, în portofoliul pe care trebuie să-l pregătească liceenii români pentru a fi admiși, se pune foarte mare accent pe eseul de trei sferturi de pagină ce trebuie să includă prepon-derent date personale. La care se adaugă foaia matricolă cu testele standardizate SAT 1 și TOEFL și scrisoarea de recomandare din partea profesorilor.
Interesant de consemnat ni s-a părut faptul că, în timp ce în România, la o populație aproximată de 22 milioane, avem peste 70 de universități de stat, în America, la o populație de vreo 300 milioane există peste 4.300 de universități, din care doar 200 oferă finanțări masive. Pentru a înlesni găsirea acestor instituții americane gene-roase cu tinerii români studioși, intervine rolul Centrului Fulbright, care oferă consiliere gratuită. Ba chiar s-a înfiripat ideea oferirii unei consilieri pentru liceeni constănțeni interesați de universități americane chiar la sediul Colegiului "Mihai Eminescu" din Constanța în cazul în care aceștia sunt în număr mai mare.
Așadar, cu o bună și temeinică îndrumare, din cei peste 55.000 dolari cât costă un an universitar american, ați putea să nu plătiți mai nimic, ca urmare a unei finanțări integrale a studiilor, dar nu și a cazării, fie puteți beneficia de un împrumut cu dobândă mică, fie sunteți scutiți de anumite taxe sau marele FULLRIDE – finanțarea să acopere toate costurile dar pentru care dosarul trebuie reînnoit an de an.
Nu uitați însă că acolo peste mări și țări cel mai mare accent se pune pe activitatea civică, pe modul cum găsiți de cuviință să vă petreceți timpul liber, care poate aduce beneficii financiare pe care noi, aici, în Românica, nici nu ni le imaginăm.