Zilele acestea, Vila Șuțu, biata ruină în stil maur ce „veghează” faleza Constanței, a găzduit o conferință organizată de Institutul Național al Patrimoniului, cu titlul „ROHAEREDITAS – un pas esențial în protejarea și promovarea patrimoniului cultural național".
Evenimentul a reunit experți din domeniul patrimoniului, autorități locale și regionale, precum și membri ai comunității, cu scopul de a dezvolta un dialog solid despre conservarea și valorizarea patrimoniului cultural. De altfel, Conferința ROHAEREDITAS și-a propus să evidențieze relația dintre patrimoniu și actorii locali, subliniind beneficiile pe care conservarea și promovarea acestuia le pot aduce comunităților.
Pe parcursul celor două zile de conferință, participanții au avut ocazia să ia parte la sesiuni interactive, vizite ghidate la monumente istorice emblematice din Constanța, precum Edificiul Roman cu Mozaic și Mormântul Hypogeu, și să exploreze soluții inovatoare pentru restaurarea și dezvoltarea durabilă a patrimoniului local.
Calitatea de monument istoric versus regimul de proprietate
Rechiziționată după primul Război Mondial, în Vila Șuțu au funcționat de-a lungul timpului Consulatul Ceh şi Curtea de Apel din Constanţa. Vila a intrat pe lista de revendicări, făcute în 2006, din Milano, de Alexandra Şuţu (90 de ani), singura descendentă a familiei Şuţu. În 2011, casa a revenit în proprietatea familiei, iar în 2018 a fost achiziționată de Theodor Lucian Ichim (46 ani, patronul Unigrains Trading), contra unei sume de aproximativ un milion de euro.
În urmă cu trei ani, noul proprietar a pus la dispoziţie Vila Șuțu evenimentului „One Night Gallery”, pentru ca publicul să o poată descoperi din nou, după două decenii de stat cu lacătul pe ușă.
Zilele acestea Vila Șuțu a revenit în atenție, în ciuda stării avansate de degradare fiind pusă din nou la dispoziție cu titlu gratuit de proprietarul Theodor Ichim conferinței organizate de Institutul Național al Patrimoniului (INP).
Întrebată de ce a ales această superbă locație, Oana Zaharia, directorul INP, declara pentru „Cuget Liber” că organizatorii evenimentului și-au dorit să transmită un mesaj. „Că suntem într-o abordare în care principală este calitatea de monument istoric versus regimul de proprietate. Statul trebuie să susțină monumentul chiar dacă acesta se află în proprietate privată. Noi avem programe de finanțare care se adresează și proprietarilor privați de monumente istorice, atât pentru fazele de proiectare, pentru fazele de restaurare, cât și pentru punerea în valoare. Din păcate, foarte puțini știu de aceste programe și tocmai acesta este scopul nostru. Să mergem și să le spunem oamenilor că există aceste modalități de a aplica și de a obține finanțări pentru lucrările de restaurare. Bineînțeles că ele vin cu o sarcină când vin cu o proprietate privată, dar aceasta este una normală", a mai spus directorul INP.

Anul acesta, pe apelurile de finanțare, dedicate și proprietarilor privați INP pune la dispoziție o sumă record de 446 milioane lei. „Poate că nu este mult raportat la nevoie, dar este foarte mult raportat la precedent. Și ca să vedeți diferența, anul trecut am avut cinci milioane de lei, iar acum doi ani trei milioane de lei", a mai adăugat Oana Zaharia.
Din păcate, până la momentul restaurării, proprietarul Vilei Șuțu întâmpină probleme în ceea ce privește situația juridică a unui teren aflat în proximitatea clădirii istorice.