Armenii și credincioșii ortodocși de rit vechi se pregătesc de Crăciun

Dacă pentru mulți dintre noi sărbătorile de iarnă se apropie de final, alții abia acum se pregătesc să întâmpine, așa cum se cuvine, Crăciunul.
Odată cu celebrarea Botezului Domnului,
pe 6 ianuarie, armenii sărbătoresc și Crăciunul, iar rușii - lipoveni, ucrainenii, macedonenii și sârbii vor marca și ei Sărbătoarea Nașterii Domnului, potrivit calendarului iulian, joi, 7 ianuarie.

În fiecare an, pe 5 ianuarie, armenii celebrează Ajunul Crăciunului. Ei sărbătoresc Nașterea Domnului pe 6 ianuarie, după datina bisericilor creștine primitive, pentru ca în aceeași zi primii creștini să marcheze și Boboteaza.
Armenii țin aceleași sărbători religioase principale ca și românii ortodocși, numai că Biserica Armeană a rămas consecventă sărbătoririi Nașterii lui Isus așa cum ea se făcea în mod unanim până în secolul al IV-lea, când aceasta a fost transferată convențional la 25 Decembrie.
Crăciunul este, pentru armeni, a treia mare sărbătoare, din cele 12 praznice împărătești, după Paști și Rusalii. Potrivit tradiției, în ziua de Ajun se mănâncă seara, iar produsele specifice pentru această seară sunt grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină. Sărbătorirea Nașterii Domnului Isus are în centru, și la armeni, colindele și mesele rituale. În tradiția armenească sunt câteva colinde religioase numite Bunavestire, care sunt cântate și în Liturghie.
Colindele laice sunt produsul unui scenariu compus din texte ceremoniale, formule magice, dansuri și gesturi și sunt transmise în case și pe ulițe de către cete de colindători, ele vestind nașterea lui Isus, Fiul lui Dumnezeu. Colindătorii urează sănătate, rod bogat și împlinirea dorințelor în noul an. La mesele rituale pe care abundă produsele tradiționale iau parte membrii familiei și nașii. Nu lipsesc nici cadourile de Crăciun care se oferă cu generozitate, așa cum au făcut cei trei magi Melchior, Gaspar și Baltazar care, îndrumați de către Dumnezeu prin steaua căzătoare, venind dinspre est (răsărit - Babilon) L-au găsit pe pruncul sfânt și i-au dat acestuia aur, smirnă și tămâie.
Odată cu Nașterea Domnului, armenii celebrează și Botezul Domnului. Sărbătorile durează șase zile, până în 12 Ianuarie.

Hristos rajdaetsja
Și rușii - lipoveni, macedonenii, ucrainenii și sârbii din România se pregătesc să celebreze, săptămâna aceasta, Crăciunul. Membrii celor patru comunități etnice sunt creștini de rit vechi, ei urmând calendarul iulian, potrivit căruia Nașterea lui Cristos se sărbătorește pe 7 ianuarie.
Sărbătoarea este o combinație a obiceiurilor religioase și folclorice, care prin diversitatea lor îi dau o frumusețe aparte. Rușii - lipoveni au obiceiul de a colinda, vestind Nașterea Domnului, însă nu înainte de sărbătoare, ci după liturghie - și cu un singur colind în repertoriu, preluat din cântarea bisericească "Cristos se naște" ("Hristos rajdaetsja").

Dedo Mraz
Pentru macedoneni, și ei adepți ai calendarului iulian, în Ajun de Crăciun, adică pe 6 ianuarie, tradiția spune că vine Moș Ajun, fratele lui Moș Crăciun, cel care aduce urările de belșug pentru anul care vine.
Crăciunul, numit Bojik de macedoneni, este sărbătoarea Nașterii lui Cristos. De Moș Crăciun, numit de macedoneni "Dedo Mraz", este o combinație a obiceiurilor religioase și folclorice. Macedonenii colindă și își oferă cadouri. Pentru macedoneni, Crăciunul este nucleul tuturor celorlalte prăznuiri bisericești, având în vedere faptul că Nașterea Domnului se socotește ca fiind începutul noii ere.
De Ajun, familia macedoneană se adună la cină și - conform obiceiului - în această seară nu se merge în vizită. Se pune masă bogată: gospodarii se trudesc să pună pe masă de toate pentru a le fi mesele îmbelșugate în întregul an care vine. Se coc pâinișoare, iar în unele locuri se coc colăcei în care se pune câte un bănuț. Se spune că cel care va găsi bănuțul va fi urmărit de noroc pe parcursul întregului an care vine. Înainte de a începe această masă bogată, gospodarul familiei binecuvântează bucatele și rupe o pâine mică rotundă sau un colăcel în exact numărul membrilor familiei plus două bucăți - una pentru Dumnezeu Tatăl și una pentru casă. Specific macedonenilor este și focul de Crăciun. Și astăzi, ca și în trecut, în localitățile macedonene se aprind focuri mai mari sau mai mici, iar grupuri de oameni se adună și cântă colinde. De Crăciun, dimineața devreme începe slujba în biserică. Înainte de împărtășania care are loc la sfârșitul slujbei, oamenii care s-au certat trebuie să se împace și să se invite între ei în vizită. De praznicul Crăciunului este legată și zicala: "Înainte de Crăciun, după Cră-ciun, acasă să fii", care înseamnă că pe timpul marelui praznic trebuie să se stea acasă înconjurat de familie și acolo să se slăvească și să se vestească vestea minunată a Nașterii Mântuitorului.

"Cristos s-a născut!"
Și sârbii celebrează Crăciunul, după calendarul iulian, pe 7 ianuarie.
Sărbătoarea Nașterii lui Cristos durează la sârbi trei zile, luând în calcul și ziua de Ajun. În ziua de Ajun, stăpânul casei aduce o ramură mare de copac pe care seara o arde în cuptor pentru ca numărul mare de scântei produse să fie bucuriile anului care urmează, iar pe podea, în casă, se pun paie și nuci. În prima zi de Crăciun se merge la Sfânta Liturghie, iar apoi se vine la masă. Se mănâncă tradiționala prăjitură numită "cesnița" cu nucă și miere. A doua zi se sărbătorește la biserică și în cerc restrâns, în familii. Sârbii se salută de la Crăciun și până la Botezul Domnului cu urarea "Cristos s-a născut", răspunsul fiind "Adevărat s-a născut". A doua zi de Crăciun este închinată de sârbi Maicii Domnului, iar a treia Sfântului martir Ștefan.

Ruzdvo
Și pentru ucraineni Crăciunul se sărbătorește la 7 Ianuarie. Crăciunul este sărbătoarea Nașterii lui Cristos și pentru Ucraineni, care nu țin Postul Crăciunului. Fiind vorba totuși de o sărbătoare importantă, ucrainenii o încep încă din 6 ianuarie. Sărbătoarea, numită Ruzdvo, este o combinație a obiceiurilor religioase și folclorice, iar masa este încărcată de bunătăți.