Ce legătură este între planeta Marte și România? Peștera Movila

În 1986, un grup de cercetători români a realizat una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului, în timp ce făcea cercetări asupra solului, în vederea construirii unei centrale electrice în apropierea Mării Negre. Descoperirea Peșterii Movila, de la periferia orașului Mangalia, avea să uimească întreaga lume științifică o dată cu descoperirea unei lumi subterane ostile oame-nilor, animalelor sau plantelor de la suprafață. Se pare că peștera păs-trează secretul originii vieții. Au fost identificate mai multe specii de animale, dintre care 33 erau specii noi. Dr. Cristian Lascu vede în acestea fosile vii, care au reușit să supraviețuiască milioane de ani. Refugiul lor în subteran își are începuturile în epoca de gheață.

Una dintre teoriile genezei susține că populația peșterii a fost izolată în urmă cu cinci milioane și jumătate de ani, când nivelul Mării Negre a scăzut simțitor. În acel timp, cei mai apropiați strămoși ai omului de azi erau maimuțele din sudul Africii. Ineditul acestei descoperiri constă în existența primului eco-sistem din lume a cărui viață se bazează pe chemosinteză. Printre creaturile descoperite se află un miriapod care măsoară 10 cm, a cărui mușcătură este veninoasă.

Cercetătorii au identificat două spații cu aer. În primul se aflau specii de nevertebrate cunoscute, însă în cel de-al doilea spațiu au descoperit un strat ce avea o consistență lăptoa-să. Acest strat era compus din mate-riale organice. Aerul nu era respirabil, fiind otrăvit cu gaze nocive vieții, cum ar fi hidrogenul sulfurat și dioxidul de carbon, nivelul oxigenului fiind foarte scăzut. Absența luminii solare duce la eliminarea posibilității de a obține hrana prin fotosinteză, de aceea organismele aflate aici s-au adaptat la condițiile de mediu. Utilizând energia chimică rezultată din oxida-rea hidrogenului sulfurat, microorga-nismele foloseau chimiosinteza pen-tru a-și procura hrana. Acest procedeu a dus la formarea stratului cu aspect lăptos, plin cu microorganisme, care au constituit hrana pentru celelalte animale aflate în peșteră, ei fiind ultima verigă a lanțului alimentar. Acest sistem autosusținut nu a fost niciodată întâlnit la suprafața Terrei.

Larry Lemke, de la centrul de cer-cetare NASA, a asemănat condițiile de viață din peștera Movila cu cele de pe Marte. Lemke, care lucrează la o misiune de cercetare a existen-ței vieții pe Planeta Roșie, crede că este posibil să fi existat forme de viață pe acesta, în urmă cu 3,5 bilioane de ani, când Marte era mai caldă. Cazul peșterii Movila a readus speranța găsirii unor forme de viață incipiente în subteranul planetei, unde există surse de apă lichidă caldă.

Descoperirea acestei peșteri nu i-a inspirat doar pe cercetători, ci și pe scenariștii americani, care au scris o poveste plecând de la această descoperire, culminând cu producția filmului "The Cave" în 2005, în regia lui Bruce Hunt.