Copilul nu vede bine? Ambliopia sau "ochiul leneș" se tratează înaintea vârstei de trei ani
455
Articole de la același autor
Ce acte sunt necesare pentru înscrierea la grădiniță
26 Ianuarie 2013
Adolescența, între copilărie și viața de adult
26 Ianuarie 2013
Tulburările de limbaj la copii, motiv de îngrijorare?
15 Decembrie 2012
Rețete pentru pici: tort de clătite
26 Ianuarie 2013
ATENȚIE PĂRINȚI! Obezitatea infantilă poate duce la boli grave
19 Ianuarie 2013
Cum pedepsim copiii fără să fim violenți?
15 Decembrie 2012
Ambliopia sau "ochiul leneș" este o afecțiune care se caracterizează prin slăbirea evidentă a vederii. La copii este însă extrem de greu de depistat din cauza faptului că aceștia nu pot distinge diferențele de la un ochi la celălalt. Acțiunea creierului de a suprima imaginea deficitară face ca un copil afectat să vadă bine cu ambii ochi deschiși. Afecțiunea se însoțește de cele mai multe ori de viciile de refracție: hipermetropie, miopie sau astigmatism.
După șapte ani, efectele sunt ireversibile
Dacă nu sunt depistate până la vârsta de trei ani, când încă se poate impune un tratament care să corecteze deficiențele de vedere, efectele pe termen lung sunt ireversibile, medicul oftalmolog nemaiputând acționa pentru vindecare. "Ambliopiile necesită o depistare timpurie, astfel că se recomandă ca părinții să își ducă copiii la controlul oftalmologic încă de la vârste foarte fragede. În acest moment se poate interveni fie cu o corecție optică, adică ochelari, fie chirurgical, mai ales în cazul celor strabici. Dezambliopizarea nu mai poate fi corectată la vârste mai mari de șapte ani, procesul devenind ireversibil. Mai exact, în jurul acestei vârste se stabilește echilibrul vizual între cei doi ochi", explică dr. Eliza Avram, medic primar oftalmolog. Un alt procedeu de corectare a acestei afecțiuni este ocluzia ochiului sănătos care se realizează prin acoperirea acestuia cu o fașă pentru a forța ochiul afectat să se corecteze. Deși nu pare o procedură complicată, durata ei se poate prelungi chiar până la câteva luni, însă acest lucru este stabilit numai de medicul specialist.
Cum putem ști dacă e ambliopie?
Simptomele sunt greu de sesizat tocmai pentru că este vorba despre copii, care nu pot aprecia diferențele, mai ales dacă s-au născut cu această afecțiune. Sunt însă câteva semnale pe care dacă părinții le au în vedere, pot determina problemele de vedere: închiderea unui ochi în momentele de maximă concentrare vizuală, clipirea repetată și cu o frecvență mai mare, scăderea sensibilității de contrast, scăderea percepției mișcării la nivelul ochiului ambliop, afectarea vederii binoculare, devierea unui glob ocular sau ptoza palpebrală, adică pleoapa căzută peste ochi ce împiedică vederea. Acoperirea unui ochi poate declanșa plâns sau durere.
Tratamentul ambliopiei este complex și presupune realizarea în trepte, pe termen lung, până când vederea copilului ajunge la nivelul optim. Tratamentul este individualizat pentru fiecare copil, în funcție de gradul ambliopiei, vârsta la care a fost diagnosticată, dar și cât de repede evoluează. Așadar, după ce copilul are capacitatea de a colabora cu medicul este recomandată începerea tratamentului.
După șapte ani, efectele sunt ireversibile
Dacă nu sunt depistate până la vârsta de trei ani, când încă se poate impune un tratament care să corecteze deficiențele de vedere, efectele pe termen lung sunt ireversibile, medicul oftalmolog nemaiputând acționa pentru vindecare. "Ambliopiile necesită o depistare timpurie, astfel că se recomandă ca părinții să își ducă copiii la controlul oftalmologic încă de la vârste foarte fragede. În acest moment se poate interveni fie cu o corecție optică, adică ochelari, fie chirurgical, mai ales în cazul celor strabici. Dezambliopizarea nu mai poate fi corectată la vârste mai mari de șapte ani, procesul devenind ireversibil. Mai exact, în jurul acestei vârste se stabilește echilibrul vizual între cei doi ochi", explică dr. Eliza Avram, medic primar oftalmolog. Un alt procedeu de corectare a acestei afecțiuni este ocluzia ochiului sănătos care se realizează prin acoperirea acestuia cu o fașă pentru a forța ochiul afectat să se corecteze. Deși nu pare o procedură complicată, durata ei se poate prelungi chiar până la câteva luni, însă acest lucru este stabilit numai de medicul specialist.
Cum putem ști dacă e ambliopie?
Simptomele sunt greu de sesizat tocmai pentru că este vorba despre copii, care nu pot aprecia diferențele, mai ales dacă s-au născut cu această afecțiune. Sunt însă câteva semnale pe care dacă părinții le au în vedere, pot determina problemele de vedere: închiderea unui ochi în momentele de maximă concentrare vizuală, clipirea repetată și cu o frecvență mai mare, scăderea sensibilității de contrast, scăderea percepției mișcării la nivelul ochiului ambliop, afectarea vederii binoculare, devierea unui glob ocular sau ptoza palpebrală, adică pleoapa căzută peste ochi ce împiedică vederea. Acoperirea unui ochi poate declanșa plâns sau durere.
Tratamentul ambliopiei este complex și presupune realizarea în trepte, pe termen lung, până când vederea copilului ajunge la nivelul optim. Tratamentul este individualizat pentru fiecare copil, în funcție de gradul ambliopiei, vârsta la care a fost diagnosticată, dar și cât de repede evoluează. Așadar, după ce copilul are capacitatea de a colabora cu medicul este recomandată începerea tratamentului.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Sâmbătă, 02 Februarie 2013
Sâmbătă, 02 Februarie 2013
Sâmbătă, 26 Ianuarie 2013
Marţi, 29 Ianuarie 2013
Sâmbătă, 26 Ianuarie 2013