Cum să nu iei țeapă la angajare

Și după doi ani de la intrarea în vigoare a noii variante a Codului Muncii, abrogările și adăugirile la vechea legislație tot mai creează confuzii și acum. De aceea, la angajare, trebuie să vă informați asupra modificărilor mai subtile, pentru a nu fi pus în situația de a semna contractul individual ca… primarul.

Așadar, v-ați găsit un job, v-ați prezentat la locul de muncă, zilele trec, iar dumneavoastră tot nu ați semnat contractul de muncă! Este ilegal ce se întâmplă, și asta datorită faptului că angajatorul este obligat să încheie în formă scrisă contractul de muncă anterior începerii activității, să-l înregistreze în registrul salariaților și, atenție, să-l și transmită la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

După cum ne-a explicat Mihaela Crivea, specialist în probleme de muncă, toate aceste lucruri sunt extrem de importante, căci neînregistrat la ITM, angajatorul se poate fofila de la o serie de obligații către stat, iar angajatul se poate trezi că muncește la negru.

Trei pe același job!

Perioada de probă are locul bine stabilit în legislație, deci nu este un abuz angajarea a până la trei persoane care să dea probe pentru același post. Perioada maximă de probă este însă de 90 de zile pentru funcțiile de execuție și 120 de zile pentru cele de conducere. Pentru absolvenții de studii superioare, primele șase luni de la debutul în profesie sunt considerate stagiatură, iar angajatorul va elibera, la sfârșitul perioadei, o adeverință vizată de ITM.

Când riști să-ți pierzi postul

Dacă înainte de 2011, criteriul principal avut în vedere în cazul unei eventuale disponibilizări colective era situația socială, în prezent, performanța profesională este cea care poate duce la pierderea jobului. De aceea, fișa postului anexată contractului de muncă este un document extrem de important, în funcție de care se face și evaluarea. Dacă, de exemplu, se reduce temporar activitatea din cauze tehnologice sau economice, angajatorul poate să reducă programul de lucru de la cinci, la patru zile pe săptămână, evident, cu micșorarea salariului.

Preavizul, pe… căprării!

Țeapă se poate lua și când vine vorba de preaviz. Totul, din cauză că, de exemplu, dacă salariatul este concediat, dar nu i s-a găsit nicio vină, va trebui să stea în preaviz 20 de zile lucrătoare.

Dacă demisionează, preavizul este de maximum 20 de zile lucrătoare pentru funcții de execuție și până la 45 de zile pentru funcții de conducere.

Orele suplimentare, altă confuzie!

Potrivit legii, munca peste programul normal se compensează prin ore libere plătite, însă într-un termen de 60 de zile după efectuare. Salariații care muncesc noaptea au dreptul fie la reducerea cu o oră a programului normal de lucru, fie la un spor de 25 la sută pentru munca prestată în timpul nopții.

Munca la negru, ca un bumerang

Când se pune problema muncii fără forme legale, nu doar angaja-torul plătește, fie cu amenzi, fie penal, ci și salariatul, din cauză că prestarea muncii fără forme legale de către o persoană se sancționează cu amendă de la 500 la 1.000 lei.

Întrucât posibilitatea încheierii până la trei contracte de muncă succesive cu perioadă determinată nu oferă o siguranță prea mare pentru angajați, Mihaela Crivea este de părere că, la angajare, fiecare ar trebui să facă un mic efort, pe măsura pregătirii, și să se documenteze măcar asupra lucrurilor esențiale care l-ar putea proteja de eventualele… țepe din partea unor angajatori care n-au nicio problemă să intre în conflict cu legea.