Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, prezentate la Muzeul de Artă Populară

La Muzeul de Artă Populară este deschisă expoziția "Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou", găzduită de sălile de la parterul instituției.

Sunt prezentate costume de colindători reprezentând diferite zone etnografice ale țării, cum ar fi vestimentația de fetiță, specifică Maramureșului, dar și alte piese precum traista care trebuie umplută cu daruri și sorcova dobrogeană.

De asemenea, vizitatorii pot admira componenta cea mai pitorească a colindelor, și anume jocurile cu măști. "Pentru a merge cu jocul cu masca se alegeau haine cât mai ponosite pentru a induce o stare de veselie în rândul comunității. Avem personaje care compun acest joc – moșul, baba, cazacul, muzicantul, țiganca, capra", ne spune Cerasela Dobrinescu, muzeograf în cadrul Muzeului de Artă Populară. Tot ea ne vorbește și despre semnificația acestui obicei: "În concepția populară, sărbătorile aveau o perioadă de pregătire de 12 zile, reprezentând o reducție temporală a celor 12 luni ale anului. În această perioadă de trecere, se considera că în Univers se dădeau lupte aprige între bine și rău. Forțele binelui trebuiau să învingă forțele răului. În tot acest timp, omul, pentru a se proteja, trebuia să-și ascundă chipul pentru a nu fi văzut".

Pentru a alunga spiritele rele, colindătorii făceau zgomote și se veseleau, iar măștile lor aveau trimiteri antropomorfe, animaliere sau demoniace.

"În sate se acorda o mare atenție colindatului. În Dobrogea, gazdele își așteptau colindătorii cu tot felul de copturi și țuică fiartă. Exista și regula ca cel care venea să colinde să întrebe gazda dacă îl primește. Dacă se întâmpla ca gazda să-l refuze, se producea efectul invers, și anume descolindatul, colindătorii răzbunându-se prin tot felul de invective", precizează Cerasela Dobrinescu.

Expoziția este deschisă publicului până la începutul lunii ianuarie.