Concurs 11 nave comerciale și 200 de navigatori se află în mâinile piraților somalezi

În urma tragediei americane din 11 septembrie 2001, instituțiile lumii au reacționat rapid. Organizația Maritimă Internațională (IMO) a statuat măsuri excepționale privind securitatea navelor și a facilităților portuare. Astfel, a luat naștere celebrul cod de reguli ISPS, adoptat în decembrie 2002, la Londra și care a devenit obligatoriu pentru statele maritime, pentru flotele și porturile lumii.
Este greu de răspuns la întrebarea dacă era necesar atâta deranj din partea shipping-ului internațional. Costurile implementării unui asemenea sistem de securitate mondială sunt uriașe. Oare, chiar este terorismul o amenințare reală pentru navigația internațională? Poate că nu e decât o iluzie creată de cei ce vând mijloacele de securitate și care au nevoie ca noi să trăim cu teama că viața ne este amenințată, atât pe uscat cât și pe apă.
De la adoptarea codului ISPS și până în prezent, după știința mea, nu s-a semnalat niciun incident pe mare sau în porturi, care să fie pus pe seama organizațiilor terorii. Desigur, acest fapt nu este meritul unui sistemul de reguli aplicat formal în prea multe cazuri. Mai curând poți da vina pe faptul că teroriștii au rău de mare și se țin cât mai departe de apă.
Pe cât este omenirea de grijulie să se apere de fantoma terorismului, pe atât este de nepăsătoare față de atacurile piraților în carne și oase. Iată, Golful Aden a devenit cea mai nesigură și periculoasă zonă de transport din lume, dar asta pare să nu deranjeze Națiunile Unite și marile puteri.
Recent, Biroul Maritim Interna-țional a anunțat că pirații somalezi – de departe cei mai activi din branșă - dețin cel puțin 11 nave comerciale, cu 200 de navigatori captivi. Printre navele reținute și care au fost duse la bazele piraților aflate de-a lungul coastei est-africane se află cargouri cu mărfuri generale și tancuri chimice. Din 1991, când a început monitorizarea fenomenului, și până azi, acesta este cea mai mare captură făcută de pirați.
În primele opt luni ale anului 2008, în Golful Aden au avut loc cel puțin 50 de atacuri piraterești. Numai în iunie și august au fost jefuite 11 nave.
Pentru că acționează sporadic, forțele navale internaționale nu reușesc să securizeze această zonă, situată pe principala rută comercială dintre Asia și Europa. Este adevărat că, recent, o navă de război americană a capturat 14 pirați somalezi în Golful Aden și le-a distrus bărcile, dar această reușită nu face decât să confirme cât de necesară este prezența permanentă a forțelor de intervenție pe apele aflate sub controlul briganzilor. Până acum, Biroul Maritim Internațional tot a făcut presiuni asupra Națiunilor Unite și comunității internaționale să soluționeze această criză, dar parcă a strigat în pustiu.
Frecvența atacurilor piraterești este în creștere. Somalia, zguduită de îndelungatul război civil, nu are o guvernare centralizată, cu care organismele internaționale să trateze problema. Mai mult, pentru părțile aflate în conflict, pirateria este o sursă de finanțare a luptei pentru putere. Ea funcționează bine-mersi, încurajată de reacția internațională foarte slabă. În aceste condiții, armatorii nu au altă opțiune decât să achite răscumpărarea cerută pentru recuperarea echipajelor, navelor și încărcăturii lor. Iar aceasta are drept efect încurajarea pirateriei.
Fenomenul are consecințe economice majore. Asigurarea navelor ce se abat prin Golful Aden este din ce în ce mai costisitoare. Mult mai grav este faptul că MISC Bhd, primul expeditor mondial de gaze naturale lichefiate, a stopat transporturile prin golf, după ce două din navele sale au fost prădate de pirați. Exemplul lui ar putea fi urmat și de alte companii.
Tancurile petroliere care transportă țiței din Orientul Mijlociu spre Europa și SUA, prin Canalul Suez, trebuie să treacă mai întâi prin Golful Aden, aflat între Somalia și Yemen. Dacă, pe viitor, armatorii vor alege trasee ocolitoare, mai lungi, dar mai sigure pentru navele lor, țițeiul va mai avea un motiv de scumpire.