Concluziile studiului realizat de Asociația Camerelor de Comerț Europene

2023 - un an al tensiunilor, incertitudinilor și provocărilor pentru economia mondială

151
2023 - un an al tensiunilor, incertitudinilor și provocărilor pentru economia mondială - fond2023unanaltensiunilorincerti-1675879367.jpg

Articole de la același autor

Cum va fi anul economic 2023? Va înceta criza prețurilor energetice, a materiilor prime și produselor industriale? Se va diminua inflația? Vor fi relansate consumul, producția și investițiile?

Pentru a răspunde la numeroasele întrebări pe care le ridică vremurile în care le trăim, Asociația Camerelor de Comerț Europene EUROCHAMBRES - organizație din care face parte și Camera de Comerț și Industrie a României – a efectuat sondajul Global Economic Survey 2023 (GES 2023). Raportul de cercetare se bazează pe răspunsurile organizațiilor reprezentative pentru mediul de afaceri din țări ce însumează aproximativ 70% din produsul intern global.

Economia globală se contractă

Potrivit sondajului, comunitatea internațională de afaceri se așteaptă la prezența tensiunilor geopolitice prelungite și instabilitate. Încetinirea activității economice globale cauzată de pandemia de Covid-19 și agravată de izbucnirea războiului din Ucraina, precum și efectele acestor crize asupra piețelor de energie determină comunitatea internațională de afaceri să previzioneze un an plin de provocări.


De altfel, cele mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internațional privind produsul intern brut în 2023 cuprind valori mai mici decât cele realizate în 2022. Și, întrucât mai mult de o treime din economia globală s-a contractat în 2022, este de așteptat ca această tendință să continue și în 2023. Se estimează că valoarea creșterii economice globale va scădea de la 3,2%, în 2022, la 2,7%, în 2023.

Optimiștii și pesimiștii economiei mondiale

Sub impactul politicii „zero Covid-19”, China a atins, în 2022, cea mai scăzută creștere din ultimele patru decenii, respectiv 3,2%. Pentru 2023, pe fondul relaxării restricțiilor legate de pandemie, FMI estimează o creștere de 4,4% a PIB-ului Chinei, în timp ce Consiliul Chinez pentru Promovarea Comerțului Internațional a estimat o creștere de 5%.

Potrivit FMI, economia SUA va înregistra o creștere de numai 1%, în timp ce Camera de Comerț a Statelor Unite susține că PIB-ul va crește cu doar 0,5%.

La nivel european, taberele sunt împărțite între optimiști și pesimiști. Din categoria celor ce privesc viitorul cu mai mare încredere se numără: România, care estimează o creștere economică de 3,1%, Bulgaria și Turcia, care prognozează creșteri de 3%. În schimb, pentru Germania și Marea Britanie, previziunile sunt pesimiste. Potrivit prognozei FMI, PIB-ul Germaniei se va diminua cu 0,3%, în 2023, pe fondul consecințelor războiului din Ucraina și al reducerii semnificative a importurilor de gaze rusești.

La rândul său, Marea Britanie se remarcă prin cea mai redusă creștere economică previzionată pentru 2023, de numai 0,3%. Potrivit FMI, inflația ridicată din Marea Britanie a redus puterea de cumpărare și a înăsprit politica monetară, influențând astfel cheltuielile consumatorilor și investițiile în afaceri. Nu în ultimul rând, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a avut un impact semnificativ asupra economiei țării. Până în al doilea trimestru al anului 2022, PIB-ul Marii Britanii s-a redus cu 5,5%, investițiile cu 11%, iar comerțul cu bunuri a scăzut cu 7%.

În contextul în care inflația a atins, în 2022, recorduri nemaiîntâlnite de zeci de ani, organizațiile de reprezentare a mediului de afaceri din China, Golful Persic și Asia-Pacific au menționat că nivelul de încredere al companiilor, în 2023, este mai ridicat comparativ cu nivelul de încredere al antreprenorilor din țări precum SUA, Brazilia, Marea Britanie sau Australia.

Câteva dintre provocările menționate de respondenții din SUA și Marea Britanie pentru mediul de afaceri se referă la: creșterea inflației cauzată de majorarea prețurilor la energie, înăsprirea condițiilor financiare la nivel global și securitatea energetică, de altfel, percepută drept o provocare majoră, mai ales pentru statele membre ale UE. În plus, participanții la studiul GES 2023 susțin că securitatea energetică și alimentară necesită soluții care să fie propuse și agreate în formate internaționale de tipul G20 și Organizația Mondială a Comerțului.

Cresc investițiile în energia „verde”

Una dintre cele mai relevante concluzii ale studiului GES 2023 subliniază că prețurile ridicate la energie au determinat companiile din întreaga lume să crească investițiile în capacități de producție a energiei din surse regenerabile și eficientizare energetică, care, de altfel, crește rezistența la volatilitatea prețurilor și penuria de energie.

Rezultatele studiului indică, totodată, că Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) al UE – adoptat în 2022 – va avea efecte globale ample, participanții din afara Uniunii Europene identificându-l ca fiind discriminatoriu față de companii.

Atât Federația Consiliului de Cooperare al Camerelor din Golf, cât și Uniunea Camerelor și Burselor de Mărfuri din Turcia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la sarcinile administrative și financiare excesive asociate cu implementarea CBAM, în mod special, asupra industriei de hidrocarburi. În plus, Turcia s-a declarat preocupată de implicațiile acestui acord întrucât este unul dintre principalii exportatori de ciment spre UE (38,6% din importurile UE), de aluminiu și oțel (12,6% din importurile UE), menționând că urmează să dezvolte un sistem de comercializare a certificatelor de emisii similar cu cel european.

Transformarea digitală a IMM-urilor

În ceea ce privește digitalizarea IMM-urilor, una dintre concluziile studiului GES 2023 se referă la importanța accelerării procesului de transformare digitală a IMM-urilor, esențială pentru redresarea și reziliența economiilor, întrucât crește capacitatea întreprinderilor de a anticipa, de a reacționa și de a se adapta la șocuri.

Potrivit studiului OECD Digital Economy Outlook 2020, întreprinderile mici au generat on-line, în medie, aproximativ 10% din profiturile lor, spre deosebire de firmele mari care au obținut profituri on-line în proporție de 24%.

Deși pandemia de Covid-19 a acționat ca un „catalizator” pentru digitalizarea companiilor la nivel global, marea majoritate a participanților au remarcat o tranziție moderată a IMM-urilor spre era digitală, susținând totodată că ar fi nevoie de mai mult sprijin guvernamental în acest domeniu.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.353 secunde