28 de acțiuni de căutare pe mare și 48 de vieți salvate

Porturile românești se numără printre cele mai sigure din Europa, cu cele mai puține evenimente de navigație. În bună măsură, acest lucru se datorează profesionalismului de care dau dovadă ofițerii Autorității Navale Române și ai căpităniilor din subordine. Aceștia au descurajat venirea navelor sub standard, a coșciugelor plutitoare în porturile țării noastre.

Barajul Port State Control
Potrivit bilanțului prezentat de Paul Brânză și Șerban Berescu, directorul general și, respectiv, directorul general adjunct al ANR, în primele 11 luni ale anului 2009, ofițerii serviciului de Port State Control au inspectat 57,95% din navele maritime sub pavilion străin, care au intrat în porturile românești. În urma controalelor, 37 de nave au fost reținute pentru că prezentau diferite deficiențe, în special pe linie de PSI. Respec-tivele nave arborau pavilioanele Georgiei, Cambogiei, Coreei de Nord, pavilioane aflate pe lista neagră a Paris Memorandum.
Din cauza exigenței crescute a autorităților române și de teamă să nu fie reținute, navele sub standard ocolesc tot mai mult porturile românești, îndreptându-se spre altele mai permisive, cum sunt cele din Rusia, Georgia, Ucraina ori Turcia. Ca urmare, evenimentele navale de pe coasta românească a Mării Negre au fost foarte puține în acest an, chiar și în perioada furtunilor.
Dacă din partea navelor co-merciale nu prea au fost probleme, în schimb, ambarcațiunile de agrement și saltelele pneumatice au creat destule. ANR a coordonat 28 acțiuni de căutare și salvare de vieți omenești pe mare, soldate cu recuperarea a 48 persoane aflate în pericol.

A crescut numărul navelor de agrement
Mai puțin spectaculoasă, dar de mare importanță este activitatea birocratică, de examinare și certificare a personalului navigant român, de înmatriculare a navelor, de autorizare și control al agenților economici.
În ciuda faptului că nu mai are decât 4 nave maritime active sub pavilion național, România este unul dintre cele mai importante rezervoare de forță de muncă de pe piața shipping-ului internațional. Acest lucru se datorează într-o bună măsură și activității ANR. Statisticile primelor 11 luni din acest an spun totul: 1.418 carnete de marinar înmatriculate și reînmatriculate, 2.580 brevete și certificate de capacitate maritimă și maritim portuară eliberate, 2.296 certificate de competență reconfirmate și așa mai departe.
Chiar dacă România nu prea mai are nave maritime comerciale, în schimb are o puternică flotă de nave fluviale, mii de ambarcațiuni de agrement și numeroase șantiere de construcții și reparații. În primele 11 luni ale anului, 53 de nave în construcție au fost autorizate și înscrise, 468 de nave au primit certificate de naționalitate, 1.068 au obținut prelungirea valabilității actelor de naționalitate, iar multe nave au beneficiat de alte operațiuni ale ANR.
Comparativ cu 2008, numărul navelor maritime și de navigație interioară, înmatriculate în cursul anului 2009, s-a menținut constant. În schimb, în ciuda crizei economice, au fost înmatriculate mai multe ambarcațiuni de agrement, respectiv cu 750 mai mult față de anul precedent.

Performanțe financiare
În 2009, ANR a participat la o serie de exerciții de antrenament, pe teme de poluare și de salvare a vieții omenești pe mare: RODELTA 2009 - desfășurat în zona portului Midia; Exercițiul Regional de comunicații de tip BRAVO, inițiat de Federația Rusă, cu participarea țărilor riverane Mării Negre; Exercițiul de alarmare publică la nivelul municipiului Tulcea.
De asemenea, ANR a organizat importante evenimente internaționale, precum: Seminarul regional IMO, de instruire pentru răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi în Marea Neagră; Seminarul Sub-regional IMO pentru operarea în siguranță a unităților de transport mărfuri periculoase și implementarea Codului IMDG.
În ciuda crizei economice și a reducerii dramatice a traficului de mărfuri, atât în porturile maritime, cât și în cele fluviale, ANR a obținut rezultate financiare foarte bune. În perioada ianuarie – noiembrie 2009, veniturile au fost de 57,561 milioane de lei, cu 8,764 milioane de lei mai mult decât planul. În comparație cu perioada similară a anului 2008, veniturile au crescut cu aproximativ 2%, respectiv cu 1,177 milioane de lei. Cheltuielile s-au ridicat la 48,79 milioane de lei, respectiv 71% față de plan.