28 de nave sub standard au fost reținute în porturile românești

Marea Neagră își câștigase, în trecut, un trist renume, fiind considerată printre cele mai periculoase din lume. Pentru numărul mare de accidente se dădea vina pe furtunile iscate din senin, care luau prin surprindere hârburile trimise pe mare, la pieire sigură.

În intervalul ianuarie – septembrie 2022, în topul reținerilor au condus porturile din Rusia, cu 69 de nave, fiind urmate de: România cu 28 nave, Bulgaria cu 10 nave, Ucraina cu 6 nave, Turcia cu 6 nave și Georgia cu 2 nave.

În porturile maritime românești, inspectorii de Port State Control au verificat, în perioada ianuarie – septembrie 2022, un număr de 382 de nave, din care: 279 de nave în portul Constanța, 40 de nave în portul Midia, 37 de nave în portul Galați, 14 nave în portul Brăila, 9 nave în portul Tulcea și 3 nave în portul Mangalia. Faptul că, din cele 382 de nave inspectate, doar 28 de nave au fost reținute, respectiv 7,33%, este cea mai bună dovadă că navele sub standardele tehnice internaționale evită porturile românești. De regulă, cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum (respectiv: Egipt, Algeria, Albania, Moldova, Togo și Camerun) sau pe lista gri (Tailanda, Tanzania, Sierra Leone, Comore, Palau, Filipine, Insulele Cook).

Scăderea numărului de rețineri în porturile românești, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie, de la 64 de nave în 2015, la 50 de nave în 2016, la 47 de nave în 2017, la 20 nave în 2018, la 20 nave în 2019, la 5 nave în 2020, 11 nave în 2021 și la 28 nave în 2022 demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au dat roade. Acestea ocolesc porturile României.



Navele reținute în porturile românești

Cele 13 nave reținute în perioada august - septembrie 2022 de către inspectorii de Port State Control români sunt următoarele:

- cargoul „Ada Zeynep” (906 tone registru brut, construit în 1995, pavilion Vanatu), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Sefora” (2.456 de tone registru brut, construit în 1972, pavilion Camerun), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Propus” (7.708 tone registru brut, construit în 1996, pavilion Panama), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Kaan S” (856 de tone registru brut, construit în 1978, pavilion Sierra Leone), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Pascal” (856 de tone registru brut, construit în 1978, pavilion Insulele Comore), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Derin” (5.368 de tone registru brut, construit în 1986, pavilion Insulele Turcia), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Volgodon 79” (3.994 de tone registru brut, construit în 1979, pavilion Insulele Comore), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Chalsi” (4.994 de tone registru brut, construit în 1984, pavilion Palau), reținut în portul Constanța;

- remorcherul „Vulkan” (458 de tone registru brut, construit în 1989, pavilion Insulele Comore), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Sormovskiy” (2.466 de tone registru brut, construit în 1981, pavilion Belize), reținut în portul Constanța;

- bulk-carrier-ul „Andria” (39.643 de tone registru brut, construit în 2004, pavilion Malta), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Medar” (2.981 de tone registru brut, construit în 1991, pavilion Panama), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Volgo-Balt 242” (2.984 de tone registru brut, construit în 1982, pavilion Tanzania), reținut în portul Constanța.

Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina. Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție de profilul de risc al navei, se determină schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.

Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.