Marea Neagră, curățată de coșciuge plutitoare! 15 nave sub standard, reținute în porturile românești

5037
Marea Neagră este singura zonă a lumii nesigură pentru navigația comercială. „Meritul” îi aparține exclusiv lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, cel care a ordonat invadarea Ucrainei.

Astăzi, transportul de pasageri este mort, căci navele de croazieră nu mai au curaj să se aventureze în această regiune. De teama flotei de război rusești și a minelor ce vagabondează pe apele mării, transportul de mărfuri se desfășoară cu mare precauție.

Scade numărul detențiilor

Chiar și în aceste condiții, inspectorii de Port State Control din porturile Mării Negre își fac datoria de a curăța regiunea de coșciugele plutitoare. În primele șapte luni ale anului 2022, aceștia au reținut un număr de 85 de nave pentru deficiențe. În aceeași perioadă din anii precedenți fuseseră reținute: 91 de nave în 2021; 140 de nave în 2020; 112 nave în 2019; 172 de nave în 2018. Scăderea numărului detențiilor de la un an la altul demonstrează că exigența sporită a autorităților portuare din această zonă dă roade. Piața Mării Negre începe să se curețe de coșciugele plutitoare, de navele sub standard. Așa se explică și reducerea dramatică a numărului de accidente navale din această regiune.

Marea Neagră își câștigase, în trecut, un trist renume, fiind considerată printre cele mai periculoase din lume. Pentru numărul mare de accidente se dădea vina pe furtunile iscate din senin, care luau prin surprindere hârburile trimise pe mare la pieire sigură.

În intervalul ianuarie – iulie 2022, în topul reținerilor au condus porturile din Rusia, cu 51 de nave, fiind urmate de: România cu 15 nave, Bulgaria cu 7 nave, Ucraina cu 6 nave, Turcia cu 4 nave și Georgia cu 2 nave.

Evită porturile românești

În porturile maritime românești, inspectorii de Port State Control au verificat, în perioada ianuarie - iulie 2022, un număr de 270 de nave, din care: 190 de nave în portul Constanța, 33 de nave în portul Midia, 27 de nave în portul Galați, 10 nave în portul Brăila, 7 nave în portul Tulcea și 3 nave în portul Mangalia. Faptul că, din cele 270 de nave inspectate, doar 15 nave au fost reținute, respectiv 5,56%, este cea mai bună dovadă că navele sub standardele tehnice internaționale evită porturile românești.

De regulă, cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum (respectiv: Egipt, Algeria, Albania, Moldova, Togo și Camerun) sau pe lista gri (Thailanda, Tanzania, Sierra Leone, Comore, Palau, Filipine, Insulele Cook).


Scăderea numărului de rețineri în porturile românești, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie, de la 43 de nave în 2015 la 38 de nave în 2016, la 40 de nave în 2017, la 13 nave în 2018, la 15 nave în 2019, la 4 nave în 2020, 10 nave în 2021 și la 15 nave în 2022 demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au dat roade. Acestea ocolesc porturile României.

Navele reținute în porturile românești

Cele 15 nave reținute în primele șapte luni ale anului 2022 de către inspectorii de Port State Control români sunt:

- cargoul „Pallada” (2.457 tone registru brut, construit în 1968, pavilion Comore), reținut în portul Brăila;

- cargoul „Gelibolu 2” (997 tone registru brut, construit în 1983, pavilion Guineea), reținut în portul Constanța;

- bulk-carrier-ul „Meghna Fortune” (35.210 tone registru brut, construit în 2015, pavilion Bangladeș), reținut în portul Constanța;

- tancul de produse chimice „Azerbaidjan” (4.698 tone registru brut, construit în 2014, pavilion Federația Rusă), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Ambasador S” (2.449 tone registru brut, construit în 1994, pavilion Insulele Panama), reținut în portul Constanța;

- remorcherul „Tahiti” (263 tone registru brut, construit în 1990, pavilion Ucraina), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Dyna Bulk” (2.719 tone registru brut, construit în 1984, pavilion Sierra Leone), reținut în portul Constanța;

- bulk-carrier-ul „Brenda” (43.430 tone registru brut, construit în 2011, pavilion Panama), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Ninova” (1.853 tone registru brut, construit în 1988, pavilion Moldova), reținut în portul Constanța;

- bulk-carrier-ul „Alam Suria” (17.986 tone registru brut, construit în 2010, pavilion Panama), reținut în portul Constanța;

- tancul petrolier „Mariya” (2.878 tone registru brut, construit în 1993, pavilion Comore), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Diamond Arrow” (4.113 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Togo), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Millac” (3.720 tone registru brut, construit în 1971, pavilion Comore), reținut în portul Galați;

- cargoul „Reni” (2.977 tone registru brut, construit în 1992, pavilion Ucraina), reținut în portul Constanța;

- cargoul „Barguzin” (2.466 tone registru brut, construit în 1985, pavilion Palau), reținut în portul Constanța.

Noul regim de inspecții

Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.


Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție de profilul de risc al navei, se stabilește schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.

Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5621 secunde