Nu-i minciună! Pescarii de la Marea Neagră și Dunăre au capturat peste 3.179 tone de pește

5214

Articole de la același autor

Recunosc, înainte de anul 1990, am fost pescar înrăit. De la vârsta de 9 ani am început să bântui Lacul Siutghiol cu barca, în căutarea prăzii. Mă lua cu el nea Găină, invalid de război și fost căpitan în Armata Română, la tancuri. El m-a învățat să leg cârligele pe undiță, să fac chiostece și plute din pene de gâscă, să potrivesc adâncimea plutei, să prepar o mămăligă specială pe care peștele să nu o poată fura ușor, să potrivesc râmele în cârlig, să momesc locul de pescuit, să trag la vâsle și să ancorez barca.



Mai târziu, am învățat de la pescarii de pe digul de larg al portului Constanța să pescuiesc guvizi, hanuși și stavrizi, limbă de mare și lufari.

Când am ajuns să pescuiesc pe Lacul Tașaul și pe Dunăre, eram, deja, specialist.

Dar în ciuda faptului că veneam mai mereu cu traista doldora de pește, eram un amator. N-aveam școală, n-aveam patalama la mână, care să ateste că plăticile, crapii, bibanii, șalăii și somoteii pe care îi capturasem fuseseră prinși cu știință, nicidecum printr-un noroc chior.

Tradiția școlilor de pescari

Cei ce visează să-și petreacă viața pe apele Dunării și Mării Negre, cu barca plină de pește, e musai să aibă școală! Iată, la Tulcea, Centrul pentru Formare profesională și Dezvoltare Regională organizează un curs de inițiere în pescuitul din apele interioare și de coastă, cu durata de cinci săptămâni, care va începe pe 11 iulie 2020. Viitorii pescari trebuie să aibă cel puțin patru clase și să achite o taxă de 750 de lei.



Stimați cititori, trebuie să știți că, în urmă cu aproape o sută de ani, învățământul în domeniul pescuitului se făcea mult mai temeinic și cu o mai mare exigență. Iată, în perioada interbelică, în Constanța, a fost înființată o „școală de pescari și vânători”, care funcționa pe lângă Institutul Bio Oceanografic, întemeiat de Grigore Antipa în 1932, institut în care fusese organizat un „punct de observație și cercetare a pescuitului marin”.



Potrivit regulamentului școlii, emis la 31 iulie 1938, scopul ei era „de a forma pescari români la Mare, bărbați curagioși și pricepuți, în stare să înfrunte toate greutățile și riscurile pescuitului la Mare, să pregătească marinari în adevăratul înțeles al cuvântului, care să iubească marea și să fie înfrățiți cu navele cu care vor cutreiera întinsul apelor. Totodată să pregătească buni meseriași care să știe să-și lucreze singuri sculele de pescuit, să le modifice după trebuință și să le întrețină cât mai bine.”

Școala avea internat, iar întreținerea elevilor era gratuită. Studiile durau trei ani, iar numărul locurilor din fiecare an era „condiționat de fondurile disponibile pentru întreținerea elevilor și procurarea materialelor pescărești.”

Funcționarea școlii era finanțată prin subvenții care erau prevăzute în fiecare an, în bugetele Ministerului Agriculturii și Domeniilor, Camerei de Comerț și Industrie Constanța, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Muncii, județului și municipiului Constanța.



Pescuitul marin e cel mai productiv

De-a lungul secolelor, apele țării au dat recolte bogate de pește. Oare în ce stadiu se mai află această importantă ramură a economiei naționale? În anul 2021, potrivit Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, capturile din Marea Neagră au însumat, 3.127.146 de kilograme de pește, din care recolta de rapana a reprezentat 87,82% (respectiv 2.746.182 de kilograme). La aceasta s-au adăugat cantități de midii, calcani, șprot, barbuni, stavrizi, hamsii, lufari, guvizi, hanuși, chefali, aterină, rechini și pisici de mare. În schimb, Dunărea a dat o recoltă de pește mult mai mică: doar 52.025 de kilograme de plătică, scrumbii, babușcă, avat, crapi, carași, mrene, somni, șalăi, obleți, știuci și alte specii.



În anul 2021, în județul Constanţa funcționau 19 unități de acvacultură, licențiate pentru producerea peștelui de consum în policultură. Iar în cele nouă pepiniere existente, două produc puiet de crap, iar restul produc puiet în policultură (crap și ciprinide asiatice).

În anul 2021, un număr de 15 societăți din tot atâtea amenajări piscicole au vândut pe piață 743.449 de kilograme de pește. La rândul lor, pepinierele de pește au produs 381,88 tone de puiet.



Pescuitul amator are, în continuare numeroși adepți. Iată, în anul 2021 au fost eliberate 392.336 de permise de pescuit, din care: 53,74% pentru Dunăre, 39,82% pentru habitatele naturale contractate de asociațiile de pescari recreativi și 6,44% pentru Marea Neagră.

Pentru pescuitul pe mare sunt avizate 163 de nave și ambarcațiuni, cu un tonaj brut de 1.575,26 tone. Două dintre acestea au lungimea cuprinsă în clasa 24 – 40 de metri, trei au lungimea în clasa 18 – 24 de metri, iar restul sunt mult mai mici. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3338 secunde