Consiliul Concurenței recomandă ca „pisica moartă” de la CFR SA să fie aruncată în curtea Administrației Portului Constanța

Stimați cititori, dezastrul feroviar din portul Constanța a intrat și în atenția Consiliului Concurenței, instituție a cărei menire nu este să numere liniile de cale ferată lăsate în paragină și vagoanele de marfă abandonate. Două structuri ale acestui organism, respectiv Consiliul național de supraveghere din domeniul feroviar și Consiliul de supraveghere din domeniul naval au elaborat documentul intitulat: „Studiu privind infrastructura portuară și infrastructurile de servicii legate de activități feroviare din portul Constanța”.

Potrivit acestuia, din totalul rețelei feroviare portuare: CFR SA administrează 256 km de cale ferată, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța - 59 km, iar operatorii portuari - 11 km. Dintre aceștia, singurul care nu își întreține rețeaua feroviară aflată în administrare sa este CFR SA. Autorii studiului afirmă: „Deși există un plan de măsuri pentru fluidizarea tranzitului de mărfuri în portul Constanța, care prevede eliberarea unor linii de cale ferată blocate cu vagoanele CFR Marfă, precum și implementarea de către CFR SA a unui program de lucrări de reparații și întreținere necesare pentru infrastructura feroviară, acesta nu a fost pus complet în aplicare.”

Pentru remedierea situației, autorii studiului fac următoarele propuneri de bun simț:

- creșterea alocărilor financiare de la bugetul național pentru lucrările de reparație și întreținere a liniilor de cale ferată;

- repunerea în funcțiune a liniilor de cale ferată închise din cauza stării tehnice necorespunzătoare, pentru a se evita blocarea portului;

- modernizarea liniilor de cale ferată din zonă, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare din port.

Totodată, Consiliul Concurenței îi recomandă Ministerului Transporturilor „să analizeze oportunitatea gestionării infrastructurii de transport de servicii feroviare în portul Constanța de către un singur administrator, respectiv Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța.”

„Cuget Liber” a semnalat dezastrul

Stimați cititori, trebuie să știți că, în calitate de ziarist, am semnalat de-a lungul a peste un deceniu situația dezastruoasă în care se află rețeaua feroviară din portul Constanța. Iată ce consemnam în articolul „Rețeaua feroviară din portul Constanța s-a pierdut în bălării”, publicat în ediția din data de 9 august 2010 a cotidianului „Cuget Liber”: „Liniile de cale ferată din portul Constanța poartă stigmatul abandonului. De la poarta nr. 1, din zona Cazinoului, pe unde trec turiștii străini aduși de pacheboturi, până la terminalul de containere de la Agigea, rețeaua feroviară abia de se zărește dintre bălării. Sunt locuri în care terasamentul e invadat de stufăriș și nu te-ar mira ca pe șine să vezi circulând șerpii, șopârlele și alte lighioane de baltă. Mult mai grav este faptul că sistemul de transport feroviar a devenit nesigur. Conform informațiilor primite de la operatorii portuari, pe unele linii de cale ferată ce duc spre danele de încărcare și descărcare a navelor, din cauza gradului ridicat de uzură, se circulă cu restricții. Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, proprietarul celei mai mari părți a infrastructurii feroviare portuare, demonstrează că este incapabilă să o administreze și să o întrețină, în ciuda faptului că obține importante venituri din exploatarea ei. Tariful de acces pe rețeaua feroviară portuară, achitat de firmele de operare, este de 13,84 de lei de vagon. Anual, zeci de mii de vagoane tranzitează portul Constanța, aducând câștiguri importante proprietarului. Firesc ar fi ca banii obținuți să intre în întreținerea și repararea liniilor de cale ferată din port, lucru pe care operatorii portuari îl cer de ani de zile. Între starea comunicațiilor feroviare și evoluția portului există un decalaj tot mai mare. Administrația portului Constanța și operatorii privați fac eforturi investiționale uriașe pentru a atrage fluxurile de mărfuri și a câștiga piața Mării Negre. Apar terminale noi, sunt modernizate cele vechi, cresc ratele de descărcare - încărcare a navelor. În schimb, infrastructura feroviară este tot mai prost întreținută și mai nesigură. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța s-a străduit să impulsioneze dezvoltarea rețelei feroviare, prin două investiții majore: dezvoltarea capacității feroviare în portul Constanța Sud Agigea (finalizată în aprilie 2009; în valoare de 34.912.937 lei și finanțată integral de la bugetul de stat); dezvoltarea capacității feroviare în sectorul fluvio-maritim (valoarea estimată la 17.600.000 euro, finanțată în proporție de 69,25% din fonduri europene și de 30,75% din bugetul statului). Grav este că respectivele investiții ajung să fie administrate de CN CFR. Ministerul Transporturilor are obligația să stopeze procesul de degradare a rețelei de căi ferate din portul Constanța. Soluții există. Infrastructura feroviară trebuie luată de la CN CFR și încredințată CNAPMC, așa cum s-a procedat cu întregul domeniu public portuar. În urmă cu câțiva ani, aceasta din urmă a avut în patrimoniu rețeaua de cale ferată și a demonstrat că este un administrator bun.”

Semnale ignorate

Zecile de sesizări privind gravele probleme feroviare din portul Constanța făcute de operatorii portuari, de CNAPMC și de ziarul „Cuget Liber” au fost ignorate de cei ce s-au perindat la cârma Ministerului Transporturilor, de birocrații instituției, de managerii și administratorii Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” SA și ai Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” SA, de oamenii plătiți cu bani grei să nu lase să se ajungă la dezastrul feroviar din portul Constanța și din întreaga țară.

O recomandare inacceptabilă

Astăzi, stimați cititori, eu nu aș mai recomanda transferul infrastructurii feroviare portuare în administrarea CNAPMC, decât după ce cei vinovați de acest dezastru - Ministerul Transporturilor (în calitate de proprietar) și CFR SA - vor investi în repararea și modernizarea căilor ferate din port și din întreaga țară. A schimba administratorul rețelei feroviare dezastruoase din port cu altul, în acest moment, este ca și cum ai arunca pisica moartă de la CFR SA în curtea CNAPMC. Și chiar dacă infrastructura feroviară va fi primenită, pomădată și modernizată, schimbarea n-ar avea nici un efect câtă vreme trenurile de marfă nu pot circula prin România cu o viteză medie mai mare de 15 kilometri pe oră. Acesta este principalul motiv pentru care portul Constanța și România au pierdut importante fluxuri de mărfuri în favoarea altor state maritime.

Nici într-o sută de ani

Desigur este foarte bine că instituția de concurență s-a gândit să tragă de mânecă Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA, dar n-am nicio speranță că lucrurile se vor îndrepta. Eu cred că, și în cazul în care Protecția Consumatorilor, Curtea Constituțională și Avocatul Poporului s-ar apuca să realizeze propriile studii despre dezastrul feroviar și să emită recomandări, proprietarul și administratorul căilor ferate române le-ar ignora în următoarea sută de ani.