Cine îi apără pe lupii de mare împotriva rechinilor din shipping-ul internațional?

De-a lungul anilor mi s-a pus de multe ori întrebarea: Cine îi apără pe lupii de mare când dau de necaz? De fiecare dată am dat același răspuns: practica a demonstrat că doar sindicatele navigatorilor i-au ajutat pe marinari când au fost abandonați prin diferite porturi ale lumii, când nu și-au primit salariile cu lunile, când condițiile de muncă de la bordul navelor le-au pus sănătatea și viața în pericol, când s-au îmbolnăvit ori s-au accidentat și nu și-au primit banii de asigurări. Tot sindicatele s-au luptat să obțină convenții internaționale și legi naționale care să-i protejeze pe navigatori, contracte colective de muncă la nivel național și internațional.

Teoretic, autoritățile și instituțiile statului ar trebui să le întindă navigatorilor o mână de ajutor și să-i apere în fața abuzurilor angajatorilor; în realitate, doar solidaritatea marinărească instituționalizată sub forma sindicatelor este cea care îi ajută.



SLN, bombardat cu solicitări

De la începutul anului și până în prezent, Sindicatul Liber al Navigatorilor a primit foarte multe solicitări din partea marinarilor români, cu precădere de la cei ce nu fac parte din organizație. „Mulți navigatori ne solicită informații și asistență în probleme privind contractele de muncă, în cazurile de neplată la timp a salariilor și de debarcare fără plata integrală a drepturilor cuvenite ori în cazuri de accidente și îmbolnăviri. De asemenea, ni se cer informații despre prevederile Convenției internaționale a muncii pe mare MLC 2006. Nu am făcut o statistică pentru luna mai, dar în perioada ianuarie – aprilie 2022 am primit circa 250 de astfel de solicitări”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatul Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România.



Un paradox

În mod paradoxal, cele mai multe solicitări pe care le primesc liderii SLN vin din partea navigatorilor care nu sunt membri de sindicat. În niciun alt domeniu de activitate nu se întâmplă ca nemembrii să solicite sprijinul organizațiilor profesionale, iar acestea să-i ajute, așa cum se întâmplă în shipping.

„Nici SLN, nici Federația Internațională a Transportatorilor nu i-au refuzat pe cei ce nu fac parte din organizație. Nu pot să-mi explic de ce aceștia nu fac pasul să se înscrie în sindicat, ținând cont de faptul că avem cotizațiile cele mai mici dintre organizațiile navigatorilor din întreaga lume: respectiv 70 de dolari pe an pentru nebrevetați și 100 de dolari pe an pentru ofițeri. Nu le-am mai mărit de zece ani; din contră, acum patru ani le-am redus, pentru că am înregistrat o creștere a numărului de membri. Iar fondurile obținute se reîntorc către ei sub formă de servicii. Mă folosesc de acest prilej pentru a le reaminti navigatorilor să sindicatul este sigura organizație care îi poate apăra când sunt pe mare. Nimeni altcineva nu o face: nici ambasadele, nici ministerele, nici autoritățile, nici prietenii și nici familiile lor”, a atenționat Mihălcioiu.

Ce trebuie știut înainte de a pleca pe mare

Eforturile Federației Internaționale a Transportatorilor și ale sindicatelor naționale ale navigatorilor au dus la creșterea disciplinei în rândul angajatorilor din shipping-ul internațional. „În ultimii ani se observă o scădere semnificativă a cazurilor de neplată și de abandonare a navigatorilor. Dar acest lucru are și un revers: navigatorii nu mai sunt destul de precauți, unii nu se mai informează înainte de plecarea în voiaj. Or, se știe: cu cât ai mai puține informații despre navă și contract, cu atât riști să ai mai multe probleme ”, avertizează liderul SLN.

Ce ar trebui să cunoască navigatorii înainte de a pleca pe mare? „Nu este nevoie ca marinarii să vină la noi pentru a obține informații. Este suficient să intre pe site-ul creat de ITF, să caute nava și să vadă dacă este acoperită sau nu de un contract colectiv de muncă de tip ITF, dacă a fost inspectată și au fost găsite probleme sau nu. Desigur, se pot solicita informații suplimentare de la sindicat. Dacă navigatorul constată că nava nu e acoperită de un contract de muncă tip ITF, că este înmatriculată sub pavilion de complezență și că acest pavilion se află pe lista neagră a organizațiilor internaționale, trebuie să solicite informații în plus de la sindicat. Va afla ce probleme au fost la navă, câți armatori s-au schimbat și dacă e bine sau nu să se îmbarce pe acea navă”, a declarat Adrian Mihălcioiu.

Liderul de sindicat a mai precizat că, pe viitor, contractul colectiv de muncă tip ITF va fi pus la dispoziția publicului și a autorităților, astfel încât toată lumea să cunoască condițiile și clauzele minime, iar navigatorii să se simtă protejați.



Marinăria se diversifică

Profesia de navigator este în continuă diversificare. Odată cu dezvoltarea activităților off-shore, alături de specialiștii de pe platforme petroliere și din parcurile de centrale eoliene, lucrează marinari de deservire a acestor unități de producție. „Autoritățile au simțit nevoia să se consulte cu sindicatele navigatorilor pentru a stabili cine este navigator și cine nu în aceste activități. Problema a fost discutată și în cazul navelor de pasageri, pe care, în afară de personalul navigant, de medici și de personalul de deservire (cameriste, hotelieri, bucătari, ospătari), care intră în categoria navigatorilor, mai muncește și personal angajat de concesionari: vânzători în shop-uri și trupe artistice”, relatează liderul SLN.