Interviu cu Ovidiu Cupșa, directorul general al Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV și ambasador maritim IMO
Flota mondială vrea mai mulți navigatori români. Deficitul de ofițeri a crescut la 150.000
Articole de la același autor
Rechinii din shipping-ul internațional nu-și vor mai putea bate joc de navigatorii români
18 Aprilie 2022
Unicul parc logistic din municipiul Constanța reunește 70 de firme și 1.000 de locuri de muncă
26 Mai 2022
- Domnule director, cum a evoluat piața pregătirii marinărești și a forței de muncă din shipping în ultimii ani și care este situația la această oră?
- După cum se știe, profesia de marinar este una globală. Toate schimbările și tendințele de pe plan internațional influențează piața forței de muncă marinărești. Pandemia de coronavirus a afectat, în mod direct, în ultimii doi ani, shipping-ul internațional, care asigură transportul a 90% din mărfurile derulate la nivel mondial, precum și piața muncii. Ea a generat blocarea schimburilor de echipaje pe scară largă. Țările lumii au aplicat în mod diferit restricțiile de deplasare, inclusiv pentru marinari, fapt ce a avut implicații asupra modului de redistribuire a forței de muncă din shipping-ul internațional. Asia de Sud-Est - care asigură jumătate din efectivele de marinari ai lumii - a avut cele mai multe probleme cu furnizarea echipajelor. Drept urmare, a crescut presiunea pe piața bătrânului continent, în special pe cea a Europei de Est. A fost afectat și ritmul în care s-au făcut pregătirea și perfecționarea obligatorie pentru marinari.
- În ce sens a fost afectat sistemul de pregătire a marinarilor? Au apărut întârzieri, nu s-au mai putut derula cursurile?
- În prima etapă a pandemiei, numărul marinarilor blocați la bordul navelor din cauza restricțiilor impuse de pandemie ajunsese la 500.000 de persoane. Ca urmare, timp de jumătate de an a fost prelungită valabilitatea certificatelor de pregătire, în urma unei circulare a Organizației Maritime Internaționale - pentru care eu am pledat, în calitate de ambasador maritim IMO. Circulara a fost pusă în aplicare de Guvernul României. În acea perioadă, pregătirea navigatorilor a stagnat. Se pregăteau doar cei de la uscat, care urmau să plece pe mare. Imediat după deblocarea schimburilor de echipaje, cererea a crescut. După doi ani de pandemie, ne aflăm într-o perioadă de relativă stabilizare. Războiul din Ucraina a afectat, la rândul său, piața muncii din shipping. Odată cu sancțiunile impuse Rusiei s-a modificat situația de pe piața internațională a forței de muncă marinărești. Marea majoritate a companiilor statelor occidentale nu mai primesc la bordul navelor lor marinari ruși. Se știe că Rusia este un mare furnizor, având circa 130.000 de navigatori. Pe de altă parte, Ucraina are efective de aproximativ 50.000 de navigatori. Mare parte dintre ei, care au fost prinși de război la uscat, au fost mobilizați și nu au mai putut pleca pe mare. În schimb, mulți dintre cei aflați la bordul navelor preferă să facă schimbul de echipaj în România și Bulgaria. Rămânând în afara țării lor, nu pot fi încorporați. Această diferență în minus, de peste o sută de mii de navigatori, a dus la creșterea presiunii asupra celorlalte state să asigure numărul de navigatori necesar în piață. În aceste condiții, marinarii români își pot găsi mai ușor un loc de muncă. Noi sperăm că, odată cu înființarea unei flote sub pavilion românesc, vom avea posibilitatea să asigurăm locuri de practică pentru cadeți. Cele două universități maritime din Constanța scot în fiecare an sute de absolvenți, dar prea puțini reușesc să plece pe mare, să efectueze cadeția și să ocupe locurile de muncă existente pe piața muncii. În acest moment, shipping-ul internațional se confruntă cu un deficit de aproximativ 150.000 de ofițeri de marină.
– Pentru că ați deschis discuția, care este stadiul proiectului pavilionului maritim internațional al României, în realizarea căruia v-ați implicat în mod direct?
- Proiectul este mult avansat față de momentul declanșării pandemiei. După cum cunoașteți, am ajuns cu el până la vârf. Dar odată cu războiul din Ucraina au apărut alte probleme. Guvernul, Ministerul Transporturilor și celelalte instituții se confruntă cu alte urgențe. Dar în momentul de față, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, parlamentarii din Constanța, cei din comisia pentru transporturi, Consiliul Concurenței, Ministerul Finanțelor, toți au în atenție acest proiect. Sperăm că vom intra cât mai repede
într-o nouă etapă și că proiectul legii va fi transmis Comisiei Europene pentru a se constata dacă este conform normelor europene și pentru a fi avizat. Noi credem că răspunde cerințelor comunitare și nu va suferi modificări esențiale. Odată ce vom primi răspunsul favorabil de la Comisia Europeană, procesul de adoptare a legii n-ar trebui să dureze mai mult de șase-nouă luni.
– În prezent, CERONAV reușește să facă față creșterii cererii de navigatori români de pe piața internațională, să asigure un număr tot mai mare de cursuri?
- Încă de la debutul pandemiei ne-am pregătit în acest scop. De altfel, în întreaga industrie a pregătirii marinărești, cu circa cinci ani înainte de izbucnirea pandemiei au apărut noi tehnologii educaționale: pregătirea on-line, pentru partea teoretică, simulatoarele și realitatea augmentată (aceasta reprezintă procesul prin care se face posibilă suprapunerea unei realități virtuale peste lumea reală, concretă, observată cu ochiul liber – n.n.), pentru partea practică. Revoluția tehnologiilor educaționale – care are loc și la nivelul CERONAV – a dus la creșterea capacității de adaptare la situațiile generate de pandemie.
- Pentru realizarea acestor investiții, în afara finanțării europene, primiți bani de la bugetul de stat?
- CERONAV se află sub autoritatea Ministerului Transporturilor, dar este o instituție extrabugetară, care se autofinanțează.
- Asta înseamnă că toți banii încasați de la navigatorii care se pregătesc la CERONAV se întorc la ei prin intermediul acestor investiții, fiindu-le asigurată instituția de învățământ cu dotările necesare, cu ajutorul căreia își pot dezvolta competențele? Grație acestui sistem, navigatorii români sunt performanți, apreciați ca o forță de muncă valoroasă și căutați pe piața internațională?
- Într-adevăr, așa funcționează sistemul. Fiind instituție publică, CERONAV nu acordă dividende, nu împarte veniturile cu statul, iar toate beneficiile acumulate la final de an sunt folosite pentru continua sa dezvoltare. Faptul că accesăm fonduri europene ne sporește capacitatea investițională, tot în beneficiul marinarilor. Cel mai important obiectiv al CERONAV este furnizarea tuturor cursurilor obligatorii, pentru a-i ajuta pe marinarii români să-și exercite profesia. Iar obiectivul subsidiar, pentru a susține obiectivul principal, este acela de a ne dezvolta cât mai mult, de a investi în noi cursuri, aducătoare de beneficii. Această politică duce la creșterea prestigiului CERONAV pe piața internațională, fapt ce ne permite să atragem cursanți din alte țări și din alte domenii de activitate. Totodată, ne permite să menținem la un nivel cât mai scăzut tarifele. Noi încercăm să fim competitivi nu doar prin calitatea cursurilor (care sunt acreditate și auditate de numeroase autorități naționale, internaționale și instituții din domeniu), dar și prin nivelul tarifelor practicate. În momentul de față, avem cea mai mare ofertă de cursuri din Europa, fapt ce ne asigură un rulaj foarte mare, de câteva zeci de mii de cursanți pe an, și totodată avem cele mai mici tarife de pe continent.
- După cum se știe, profesia de marinar este una globală. Toate schimbările și tendințele de pe plan internațional influențează piața forței de muncă marinărești. Pandemia de coronavirus a afectat, în mod direct, în ultimii doi ani, shipping-ul internațional, care asigură transportul a 90% din mărfurile derulate la nivel mondial, precum și piața muncii. Ea a generat blocarea schimburilor de echipaje pe scară largă. Țările lumii au aplicat în mod diferit restricțiile de deplasare, inclusiv pentru marinari, fapt ce a avut implicații asupra modului de redistribuire a forței de muncă din shipping-ul internațional. Asia de Sud-Est - care asigură jumătate din efectivele de marinari ai lumii - a avut cele mai multe probleme cu furnizarea echipajelor. Drept urmare, a crescut presiunea pe piața bătrânului continent, în special pe cea a Europei de Est. A fost afectat și ritmul în care s-au făcut pregătirea și perfecționarea obligatorie pentru marinari.
- În ce sens a fost afectat sistemul de pregătire a marinarilor? Au apărut întârzieri, nu s-au mai putut derula cursurile?
- În prima etapă a pandemiei, numărul marinarilor blocați la bordul navelor din cauza restricțiilor impuse de pandemie ajunsese la 500.000 de persoane. Ca urmare, timp de jumătate de an a fost prelungită valabilitatea certificatelor de pregătire, în urma unei circulare a Organizației Maritime Internaționale - pentru care eu am pledat, în calitate de ambasador maritim IMO. Circulara a fost pusă în aplicare de Guvernul României. În acea perioadă, pregătirea navigatorilor a stagnat. Se pregăteau doar cei de la uscat, care urmau să plece pe mare. Imediat după deblocarea schimburilor de echipaje, cererea a crescut. După doi ani de pandemie, ne aflăm într-o perioadă de relativă stabilizare. Războiul din Ucraina a afectat, la rândul său, piața muncii din shipping. Odată cu sancțiunile impuse Rusiei s-a modificat situația de pe piața internațională a forței de muncă marinărești. Marea majoritate a companiilor statelor occidentale nu mai primesc la bordul navelor lor marinari ruși. Se știe că Rusia este un mare furnizor, având circa 130.000 de navigatori. Pe de altă parte, Ucraina are efective de aproximativ 50.000 de navigatori. Mare parte dintre ei, care au fost prinși de război la uscat, au fost mobilizați și nu au mai putut pleca pe mare. În schimb, mulți dintre cei aflați la bordul navelor preferă să facă schimbul de echipaj în România și Bulgaria. Rămânând în afara țării lor, nu pot fi încorporați. Această diferență în minus, de peste o sută de mii de navigatori, a dus la creșterea presiunii asupra celorlalte state să asigure numărul de navigatori necesar în piață. În aceste condiții, marinarii români își pot găsi mai ușor un loc de muncă. Noi sperăm că, odată cu înființarea unei flote sub pavilion românesc, vom avea posibilitatea să asigurăm locuri de practică pentru cadeți. Cele două universități maritime din Constanța scot în fiecare an sute de absolvenți, dar prea puțini reușesc să plece pe mare, să efectueze cadeția și să ocupe locurile de muncă existente pe piața muncii. În acest moment, shipping-ul internațional se confruntă cu un deficit de aproximativ 150.000 de ofițeri de marină.
– Pentru că ați deschis discuția, care este stadiul proiectului pavilionului maritim internațional al României, în realizarea căruia v-ați implicat în mod direct?
- Proiectul este mult avansat față de momentul declanșării pandemiei. După cum cunoașteți, am ajuns cu el până la vârf. Dar odată cu războiul din Ucraina au apărut alte probleme. Guvernul, Ministerul Transporturilor și celelalte instituții se confruntă cu alte urgențe. Dar în momentul de față, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, parlamentarii din Constanța, cei din comisia pentru transporturi, Consiliul Concurenței, Ministerul Finanțelor, toți au în atenție acest proiect. Sperăm că vom intra cât mai repede
într-o nouă etapă și că proiectul legii va fi transmis Comisiei Europene pentru a se constata dacă este conform normelor europene și pentru a fi avizat. Noi credem că răspunde cerințelor comunitare și nu va suferi modificări esențiale. Odată ce vom primi răspunsul favorabil de la Comisia Europeană, procesul de adoptare a legii n-ar trebui să dureze mai mult de șase-nouă luni.
– În prezent, CERONAV reușește să facă față creșterii cererii de navigatori români de pe piața internațională, să asigure un număr tot mai mare de cursuri?
- Încă de la debutul pandemiei ne-am pregătit în acest scop. De altfel, în întreaga industrie a pregătirii marinărești, cu circa cinci ani înainte de izbucnirea pandemiei au apărut noi tehnologii educaționale: pregătirea on-line, pentru partea teoretică, simulatoarele și realitatea augmentată (aceasta reprezintă procesul prin care se face posibilă suprapunerea unei realități virtuale peste lumea reală, concretă, observată cu ochiul liber – n.n.), pentru partea practică. Revoluția tehnologiilor educaționale – care are loc și la nivelul CERONAV – a dus la creșterea capacității de adaptare la situațiile generate de pandemie.
- Domnule director, câți navigatori au absolvit cursurile CERONAV în primele cinci luni ale anului 2022?
- Până în prezent, am avut aproape 10.000 de cursanți, în condițiile unui număr mediu de cursuri organizate. Ne așteptăm, în a doua parte a anului, la o creștere a numărului cursanților pentru navigația pe apele interioare, în cadrul centrului de pregătire din Galați. După cum se știe, a intrat în vigoare directiva comunitară privind armonizarea, la nivelul Uniunii Europene, a pregătirii profesionale a marinarilor de pe apele interioare. Noi am elaborat programele, le-am autorizat și așteptăm, în momentul de față, ordinul de ministru privind tarifarea cursurilor. Pe de altă parte, la cursurile din domeniul maritim am avut, în ultima lună, un aflux de câteva sute de cursanți din rândul navigatorilor ucraineni, care își prelungesc certificatele în România. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, noi obținusem toate avizele necesare pentru a putea primi cursanți străini.
- Ce investiții derulează CERONAV în prezent?
- 2022 este anul cu cele mai mari investiții din istoria instituției. În prezent, avem un plan de investiții multianual, în valoare de peste 100 de milioane de lei. Sperăm ca, în cursul lunii iulie, să obținem, de la Primărie, autorizația de construcție pentru campus și să demarăm lucrările. Campusul va avea săli de curs, spații de cazare și pentru servirea mesei și bazin de antrenament. Locația se află pe malul lacului Siutghiol, în vecinătatea bazei noastre nautice. Tot în acest an vom începe construcția unui poligon modern de antrenament pentru stingerea incendiilor. În baza nautică vom amenaja un mic port, pentru a putea oferi cursuri, inclusiv pe perioada iernii, când vântul bate puternic pe lac, îngreunând lansarea bărcilor. Totodată, avem în pregătire un proiect european de 40 de milioane de lei, care este aproape de semnarea contractului și care implică: achiziția de simulatoare noi în domeniul maritim și portuar, digitalizarea integrală a instituției și organizarea cursurilor de ship-handling. Pentru aceste cursuri vom achiziționa opt nave-școală (petroliere și portcontainere la scară redusă), pe care comandanții de navă și ofițerii de punte vor face practică. De asemenea, sper ca până la finalul acestui an, dacă nu în anul viitor, să intrăm pe piața pregătirii în domeniul normelor de siguranță pe mare, pentru lucrătorii de pe centralele eoliene off-shore. Tot în acest an, vom finaliza acreditarea, la Nautical Institute din Londra, a cursului „Dinamic position”, pentru care, încă de anul trecut, am achiziționat deja simulatorul. În plus, suntem în curs de acreditare a altor noi cursuri.
- Până în prezent, am avut aproape 10.000 de cursanți, în condițiile unui număr mediu de cursuri organizate. Ne așteptăm, în a doua parte a anului, la o creștere a numărului cursanților pentru navigația pe apele interioare, în cadrul centrului de pregătire din Galați. După cum se știe, a intrat în vigoare directiva comunitară privind armonizarea, la nivelul Uniunii Europene, a pregătirii profesionale a marinarilor de pe apele interioare. Noi am elaborat programele, le-am autorizat și așteptăm, în momentul de față, ordinul de ministru privind tarifarea cursurilor. Pe de altă parte, la cursurile din domeniul maritim am avut, în ultima lună, un aflux de câteva sute de cursanți din rândul navigatorilor ucraineni, care își prelungesc certificatele în România. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, noi obținusem toate avizele necesare pentru a putea primi cursanți străini.
- Ce investiții derulează CERONAV în prezent?
- 2022 este anul cu cele mai mari investiții din istoria instituției. În prezent, avem un plan de investiții multianual, în valoare de peste 100 de milioane de lei. Sperăm ca, în cursul lunii iulie, să obținem, de la Primărie, autorizația de construcție pentru campus și să demarăm lucrările. Campusul va avea săli de curs, spații de cazare și pentru servirea mesei și bazin de antrenament. Locația se află pe malul lacului Siutghiol, în vecinătatea bazei noastre nautice. Tot în acest an vom începe construcția unui poligon modern de antrenament pentru stingerea incendiilor. În baza nautică vom amenaja un mic port, pentru a putea oferi cursuri, inclusiv pe perioada iernii, când vântul bate puternic pe lac, îngreunând lansarea bărcilor. Totodată, avem în pregătire un proiect european de 40 de milioane de lei, care este aproape de semnarea contractului și care implică: achiziția de simulatoare noi în domeniul maritim și portuar, digitalizarea integrală a instituției și organizarea cursurilor de ship-handling. Pentru aceste cursuri vom achiziționa opt nave-școală (petroliere și portcontainere la scară redusă), pe care comandanții de navă și ofițerii de punte vor face practică. De asemenea, sper ca până la finalul acestui an, dacă nu în anul viitor, să intrăm pe piața pregătirii în domeniul normelor de siguranță pe mare, pentru lucrătorii de pe centralele eoliene off-shore. Tot în acest an, vom finaliza acreditarea, la Nautical Institute din Londra, a cursului „Dinamic position”, pentru care, încă de anul trecut, am achiziționat deja simulatorul. În plus, suntem în curs de acreditare a altor noi cursuri.
- Pentru realizarea acestor investiții, în afara finanțării europene, primiți bani de la bugetul de stat?
- CERONAV se află sub autoritatea Ministerului Transporturilor, dar este o instituție extrabugetară, care se autofinanțează.
- Asta înseamnă că toți banii încasați de la navigatorii care se pregătesc la CERONAV se întorc la ei prin intermediul acestor investiții, fiindu-le asigurată instituția de învățământ cu dotările necesare, cu ajutorul căreia își pot dezvolta competențele? Grație acestui sistem, navigatorii români sunt performanți, apreciați ca o forță de muncă valoroasă și căutați pe piața internațională?
- Într-adevăr, așa funcționează sistemul. Fiind instituție publică, CERONAV nu acordă dividende, nu împarte veniturile cu statul, iar toate beneficiile acumulate la final de an sunt folosite pentru continua sa dezvoltare. Faptul că accesăm fonduri europene ne sporește capacitatea investițională, tot în beneficiul marinarilor. Cel mai important obiectiv al CERONAV este furnizarea tuturor cursurilor obligatorii, pentru a-i ajuta pe marinarii români să-și exercite profesia. Iar obiectivul subsidiar, pentru a susține obiectivul principal, este acela de a ne dezvolta cât mai mult, de a investi în noi cursuri, aducătoare de beneficii. Această politică duce la creșterea prestigiului CERONAV pe piața internațională, fapt ce ne permite să atragem cursanți din alte țări și din alte domenii de activitate. Totodată, ne permite să menținem la un nivel cât mai scăzut tarifele. Noi încercăm să fim competitivi nu doar prin calitatea cursurilor (care sunt acreditate și auditate de numeroase autorități naționale, internaționale și instituții din domeniu), dar și prin nivelul tarifelor practicate. În momentul de față, avem cea mai mare ofertă de cursuri din Europa, fapt ce ne asigură un rulaj foarte mare, de câteva zeci de mii de cursanți pe an, și totodată avem cele mai mici tarife de pe continent.
Articole pe aceeași temă
Vineri, 03 Iunie 2022
De vorbă cu Angelo Mitchievici despre donații și donatori: "Oferim comunității șansa de a se ajuta!"
Luni, 30 Mai 2022
Vineri, 27 Mai 2022
Vineri, 20 Mai 2022
Miercuri, 01 Iunie 2022
