Patronatul IMM-urilor luptă, fără succes, să devină partenerul Primăriei Constanța!

- Când ne-am înființat în anul 2004, am avut o politică foarte agresivă de a atrage cât mai mulți membri. Până în 2006 am ajuns la peste 400 de firme înscrise în organizație. Creșterea numărului membrilor n-a mai constituit o prioritate pentru noi după anul 2010. Am constatat la acea dată că este ușor să atragi oamenii să se asocieze, dar este foarte greu să păstrezi o continuitate a proceselor într-o organizație nonguvernamentală, de așa manieră încât ei să înțeleagă cu adevărat ce înseamnă apartenența la grup. Patronatul IMM-urilor asigură două tipuri de servicii pentru membrii săi. În primul rând prestăm servicii de bază, gratuite, constând în informarea antreprenorilor în probleme de interes pentru ei. În al doilea rând, asigurăm servicii de expertiză contracost. De-a lungul timpului, am realizat documentația pentru proiectele europene de care au beneficiat mulți dintre membrii organizației noastre. Întrucât suntem o organizație fără resurse financiare, am apelat la membrii noștri să facă și activitate de voluntariat, respectiv să reprezinte Patronatul IMM-urilor pe lângă o serie de instituții locale ale statului: Direcția Județeană a Finanțelor Publice, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă. Vreau să vă spun că lucrurile au mers greu. Antreprenorii din județul Constanța sunt preocupați, cum este firesc, de activitățile generatoare de profit, dar mult prea puțin de implicarea comunitară. Eu fac activitate de voluntariat de 20 de ani. Îmi reproșez că n-am reușit să îi fac pe membrii organizației să înțeleagă că voluntariatul este fundamental pentru îndeplinirea misiunii noastre.

- Patronatul IMM-urilor reușește să se facă auzit de autoritățile locale?

- Organizația noastră a luat ființă pe vremea administrației Mazăre, care era profund refractară dialogului social. Timp de doi ani am încercat să realizăm un parteneriat cu municipalitatea, o alianță pentru dezvoltarea economică durabilă a Constanței. A fost imposibil!

- Dar în prezent, aveți dialog cu autoritățile locale?

- Lucrurile funcționează în același fel. Oamenii nu se schimbă ușor.

- Nu cumva instituțiile sunt de vină? Nu cumva ele reușesc să-i domine pe noii veniți?

- Aveți dreptate! Mie îmi este foarte clar că nicio instituție nu are o dinamică de schimbare, doar pentru că i se schimbă șeful. Să vă dau un exemplu. Eu, din ianuarie 2021, sunt consilierul onorific al primarului Constanței, Vergil Chițac. La începutul lunii martie a anului trecut am avut o nouă tentativă de a realiza un parteneriat cu administrația locală. Trebuia să depunem proiectul organizării unui consiliu consultativ format din organizații nonguvernamentale din oraș, din economie, cultură și artă, din sport și sectorul social. Intenția noastră era să obținem și fonduri europene cu ajutorul acelui proiect. Primarului i-a plăcut proiectul nostru și a pus rezoluția: „Da, de acord! Îmi place foarte mult ideea”. Apoi, i-a dat drumul pe circuitul instituțional. În două săptămâni, proiectul a fost pur și simplu desființat de aparatul administrativ. Una dintre comisiile de analiză a luat în discuție proiectul de parteneriat, iar șefa ei, o doamnă respectabilă din Consiliul Local, a declarat că nu susține acest demers al Primăriei, pentru simplul motiv că nu știe absolut nimic despre Patronatul IMM-urilor Constanța, decât faptul că domnul Gropoșilă este consilierul primarului. Paradoxal, respectiva doamnă a fost vicepreședintele organizației noastre!

- Ha, ha, ha! Ăsta-i subiect de scenetă umoristică! Ia spuneți-mi: acest eșec este o notă proastă pentru respectiva doamnă sau pentru Patronatul IMM-urilor?

- Cred că este o notă proastă pentru noi toți! Cred că noi constănțenii nu suntem pregătiți să privim lucrurile din perspectiva interesului comunitar.

Dacă am fi reușit să creăm acel consiliu consultativ, am fi ajutat Primăria să înțeleagă faptul că anumite proiecte de interes local sunt prioritare și trebuie susținute din bugetul municipal.

- Spuneți că această lipsă de dialog și colaborare între autoritățile locale și organizațiile nonguvernamentale este specifică doar orașului nostru? În celelalte regiuni ale țării nu-i la fel?

- Vai, Doamne! Am fost la Cluj. Oh, ce parteneriat frumos este acolo! Primarul a reușit să coaguleze energiile organizațiilor nonguvernamentale, patronatelor și sindicatelor, de așa manieră încât fiecare dintre ele au sentimentul că sunt parteneri la luarea deciziei.

- E uimitor ce îmi spuneți! Cum așa, municipalitatea din Cluj se subordonează intereselor comunității?

- Rostul administrației locale este să presteze servicii în folos comunitar. La 32 de ani de la schimbarea sistemului politic din România, ar trebui să se producă și o schimbare de mentalitate la nivelul instituțiilor statului și al întregii societăți. Toți trebuie să participăm la viața societății, iar decidenții trebuie să accepte participarea noastră.

- La nivel guvernamental se aude vocea IMM-urilor?

- La nivel guvernamental, suntem consultați în mai toate problemele care vizează IMM-urile. Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii fac parte din comisiile de dialog social din cadrul ministerelor. Acestea sunt consultate ori de câte ori urmează să fie promovate acte normative care privesc mediul de afaceri. Legea pleacă mai departe, pe circuit, cu avizul consultativ al comisiei de dialog respective.

- De-a lungul anilor, ați constatat că forma finală a legilor și hotărârilor de guvern a ținut seama de observațiile și propunerile organizațiilor patronale?

- Dacă, până acum zece ani, intervenția reprezentanților IMM-urilor avea o influență de maximum 5% asupra legilor, acum s-a ajuns la un procent de circa 10%. E o percepție personală. În prezent, atunci când, pe programele europene, fondurile sunt direcționate către mediul de afaceri, suntem consultați. Programul Start Up Nation a fost propus de mediul de afaceri, în 2017, pe vremea când Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, era ministru pentru IMM-uri. Iar acum, la propunerea noastră, au fost schimbate anumite condiții din acest program. În prezent, sunt foarte multe programe de finanțare pentru economia reală, iar dialogul social la nivel guvernamental funcționează. A avut loc o schimbare semnificativă în această privință în ultimul an.

- De peste 15 ani se tot vorbește despre reindustrializarea României. În județul Constanța s-a făcut vreun pas cât de mic în această direcție?

- Apariția de noi coloși industrial nu cred că va fi posibilă. Dar trebuie să facem mica industrializare, în zona IMM-urilor. Avem nevoie de o acută finanțare pentru mica industrie. De-a lungul unei perioade de zece ani am făcut lobby ca fondurile europene să fie direcționate spre producția prelucrătoare, pentru a nu mai exporta materie primă: lemn, grâu, porumb. Nu avem o strategie națională care să stopeze această sinucidere economică: exportăm materia primă la prețuri foarte mici și importăm produse manufacturate, cu un aport productiv de 10 – 20 de ori mai mare. De ani de zile dăm grâu și importăm cocă, produse de panificație. Lucrurile acestea trebuie să înceteze!

- În cazul în care va fi asigurată finanțarea din fonduri europene, avem cu cine face industrializarea în județul Constanța? Există oameni pricepuți?

- Avem, domnule Tița! Sunt foarte mulți colegi de-ai mei care au încercat să facă, fără niciun ajutor financiar, industrie. Dacă acești oameni vor fi sprijiniți, fiți sigur că multe capacități de producție vor fi puse repede pe picioare.