Industria hârtiei trece prin încercări teribile! Se va muta cartea în spațiul virtual, vor dispărea editurile?

• Interviu cu Leonard Vizireanu – directorul general al Tipografiei și Editurii „ExPonto”

- Domnule director, pandemia Covid-19 și criza prețurilor energetice au afectat numeroase ramuri economice. La toate acestea s-au adăugat efectele războiului din Ucraina și ale restricțiilor impuse Federației Ruse. Care este impactul acestui cumul de crize asupra industriei cărții, a tiparului, asupra editurilor și tipografiilor?

- Industria cărții este legată de suportul pe care se tipăresc cărțile. Începând din luna noiembrie 2021, hârtia a devenit un produs din ce în ce mai greu de găsit, aproape imposibil, și cu prețuri din ce în ce mai mari. Din august până în noiembrie, acestea s-au dublat fără să existe stocuri. Ni s-a comunicat de către producătorii și furnizorii internaționali de hârtie - majoritatea aflați în Asia - că, în perioada de sfârșit a anului 2021 și începutul lui 2022, aprovizionarea cu hârtie se va face la nivelul a 40% din comenzile anului 2021. Criza de hârtie este generată de două cauze: creșterea prețului energiei electrice, iar industria hârtiei este energofagă, și creșterea prețului transportului maritim containerizat. Hârtia este un bun cu o valoare mică pe tonă și, drept urmare, ponderea transportului în prețul său final este semnificativă. Un palet de hârtie care conține 250.000 de coli nu depășește 800 de kilograme, având înălțimea de un metru. Un container cu 20 de paleți cântărește 16 tone. Dacă pentru alte produse, prețul de transport pe unitate de produs este mic, pentru hârtie este semnificativ. În august 2021, hârtia se cumpăra cu 850 de euro pe tonă, iar la finalul anului trecut am reușit să cumpărăm cu 1.700 euro pe tonă. În prezent, ofertele sunt cu 1.850 de euro pe tonă, dar nu există stocuri. Dacă am nevoie de trei paleți de hârtie, nu am de unde să-i cumpăr. Din acest motiv, ofertele de hârtie au valabilitate de câteva zile, fiind raportate la stocurile ce pot fi aprovizionate. În situația aceasta se află toate tipografiile din România. Majoritatea țărilor nu mai produc hârtie pentru că e un bun scump. Eventual se importă celuloză deja procesată pentru a fi transformată în hârtie. La un moment dat cumpăram hârtie din Japonia. Această țară nu produce celuloză, dar o cumpără ca materie primă și produce hârtie de bună calitate. În ultimii 20 de ani, calitatea hârtiei a scăzut, nemaiavând aceeași textură. În urmă cu 15 ani, coperțile cărților le făceam cu carton de 200 de grame pe metrul pătrat. La momentul acesta, cartonul pentru copertă are 250 de grame pe metrul pătrat. A crescut gramajul, dar hârtia nu mai are aceeași textură, se îndoaie. Astăzi, hârtia conține mai mulți polimeri decât celuloză față de acum 15 ani. Pe de altă parte, în prezent se consumă mult mai multă hârtie decât acum 20 de ani. Astăzi este mult mai comod să tipărești și să printezi pe hârtie decât în urmă cu două decenii, când nimeni nu avea imprimantă acasă.