Lelia Rus Pîrvan: "Anul trecut a fost teribil, dar am obținut o creștere a numărului de vizitatori"

1539
Arta reprezintă o lecție de istorie din care oamenii pot învăţa mereu lucruri frumoase, dar şi o conservare a culturii. Practic, arta dezvăluie o mulţime de evenimente și experiențe și le oferă celor interesaţi o înțelegere mai bogată a istoriei. În acelaşi timp, ea reflectă valorile culturale, credințele și identitatea și ne relatează propriile vieți și experiențe de-a lungul timpului. Pentru iubitorii de artă, Muzeul de Artă Constanţa este locul ideal pentru a se regăsi şi pentru a-şi hrăni sufletul. Despre proiectele pe care instituţia de cultură şi le-a propus anul acesta, problemele cu care se confruntă şi alte evenimente am discutat cu directorul acesteia, Lelia Rus Pîrvan.

- Ce proiecte aveți în vedere anul acesta?


- Avem foarte multe expoziții planificate și în selectarea lor am încercat să ținem cont de programări mai vechi, dar și de faptul că în afară de spațiul muzeului nu prea se găsesc alte galerii alternative în orașul nostru. Așa că vor exista expoziții ale artiștilor internaționali, cum este cea cu care am început anul, o etalare a unor importante lucrări de grafică ale lui Picasso, vom avea prezenți pe simezele noastre și artiști din portofoliul altor muzee din țară, cum este cazul retrospectivei dedicate lui Hans Mattis Teutsch, pe care am gândit-o în parteneriat cu Muzeul de Artă Brașov. În acelaşi timp, vom avea și artiști locali, așa cum sunt Anca Pașa Deaconu sau Eugen Albu, care vor avea, fiecare dintre ei, o expoziție personală în vara acestui an. În afară de ritmul accelerat cu care se vor succeda evenimentele, ne dorim să continuăm reabilitarea depozitului, deoarece anul trecut am reușit să schimbăm rafturile de la o sală și mai avem încă multe de făcut. De asemenea, ar fi bine să continuăm să aplicăm folie protectoare pentru geamuri, deoarece anul trecut am reușit să facem asta pentru majoritatea spațiilor vitrate din clădirea nouă. Mi-ar plăcea să realizăm anul acesta și sistemul de QR şi să înlocuim simeza din sălile expozițiilor temporare, deoarece până acum am reușit doar la o singura sală, şi, desigur, avem multe proiecte pe care mi-ar plăcea să le putem duce la bun sfârșit.

- Care au fost cele mai importante evenimente organizate pe timp de pandemie?

- Anul trecut a fost teribil, dar cred că am reușit, în ciuda pandemiei, să demonstrăm că se întâmplă lucruri importante la muzeu. Astfel, am avut mai multe expoziţii personale: „Infanta”- Ioan Iacob, „Body Parts”- Dumitru Gorzo, „Transfigurări”- Atena Elena Simionescu, retrospectiva artistului constănțean Eugen Mărgărit, dar și expoziții de grup. Dintre acestea amintim Salonul de primăvară al UAPR, filiala Constanța, „Între camere”, (artistele prezente: Anca Mureșan, Virginia Toma și Regina Ionescu), etc. Evident, au existat și multe proiecte și expoziții online, dar cea mai bună interacțiune cu arta și artiștii cred eu că este cea directă, nemijlocită. Astfel, am avut un eveniment de mare succes la public, prima Bienală de Pictură pe care a organizat-o orașul nostru și care a purtat numele fostului director al muzeului de artă, Doina Păuleanu, la care au participat 100 de artiști plastici din toată țara.

- Cât de importantă este victoria în cazul Muzeului de la Topalu?

- Este o victorie îndelung așteptată și sunt convinsă că toți iubitorii de artă din România înțeleg importanța unui asemenea moment. Am primit sute de mesaje; cunoscători sau doar iubitori ai muzeului au salutat vestea, iar pentru noi a reprezentat cea mai mare bucurie într-o perioadă destul de dificilă pentru toată lumea, marcată de amenințarea unui război, de pandemie și așa mai departe. Într-o țară în care patrimoniul cultural a fost de multe ori sursă de îmbogățire pentru unii, iată că, în sfârșit, ceva care a fost gândit și lăsat spre păstrare unui loc rămâne acelui loc, spre încântarea multor generații de acum înainte. O minunată colecție, făcută cu dragoste, pricepere și un excelent simț estetic, cuprinzând cei mai importanți artiști români, a fost donată de doctorul Vintilă în anul 1960 comunei natale și iată, în anul 2022, se confirmă faptul că ea trebuie să rămână aici.

- Care sunt problemele cu care se confruntă muzeul la acest moment? Instituția înregistrează deficit de personal? Mai sunt interesați absolvenții să devină muzeografi?

- Sunt destule probleme, printre care și nevoia de personal, dar în afară de locurile de parcare, la care încă nu am găsit o soluție, în rest toate se pot rezolva în timp. În ceea ce privește interesul pentru instituție, el există și chiar dacă salariile pe sectorul de artă sunt destul de mici, mi-ar plăcea să cred că vom avea pe viitor mai mulți tineri bine pregătiți, care să își dorească să lucreze în muzeu.

- Se mai fac lucrări de reabilitare la Muzeul „Ion Jalea“?

- Nu, muzeul a fost reabilitat în anul 2017 și în momentul de față arată splendid, dar mi-aș dori să mai facem niște mici îmbunătățiri, pentru zona de recepție.



- Ce strategie v-ați gândit să abordați pentru a atrage cât mai mulți vizitatori?


- Începând de anul trecut, am obținut o creștere a numărului de vizitatori, lucru care s-a întâmplat, probabil, și pe fondul înmulțirii și diversificării numărului de evenimente. La începutul anului a existat și un flux important de vizitatori pentru expoziția „Picasso”, ceva de așteptat numai și pentru sonoritatea numelui său, dar avem și multe alte surprize pentru iubitorii artelor. De asemenea, am realizat și câteva mii de flyere și cu sprijinul CJC-ului le vom pune la dispoziția turiștilor de la principalele hoteluri din oraș și din stațiunea Mamaia.

- Veţi mai organiza anul acesta Noaptea Muzeelor?

- Desigur, în funcție de evoluția pandemiei, și se pare că trendul este descendent, vom căuta să organizăm ceva deosebit, pentru că anul trecut condițiile au fost destul de restrictive pentru acea perioadă.

- Pe simezele muzeului constănțean se află acum și lucrări recent donate? Mai primiți din partea cetățenilor?

- Da, anul trecut am primit o importantă donație de la domnul Mircea Barzuca, legatarul universal al operei Margaretei Sterian, patru tablouri de mici dimensiuni, dar adevărate bijuterii, care vin în completarea altor două, intrate în patrimoniul muzeului nostru, prin donația Cellei Serghi. „Circazieni în peisaj”, „Bucătăria Cleopatrei”, „Nuntă cu pisică neagră”, dar și „Carnavalul copiilor” sunt lucrări atât de specifice universului oniric al artistei, cu personaje învăluite în mister, încât practic se află în prelungirea celorlalte două peisaje din Balcic și Veneția. În plus, anul acesta am discutat cu familia unui important pictor recent dispărut dintre noi despre posibilitatea unei donații, este vorba despre aproape 100 de lucrări, dar cel mai probabil acest lucru se va realiza în luna noiembrie, când i-am planificat și o retrospectivă. 

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.84 secunde