Mișcarea sindicală din România este tot mai activă. Forța ei a crescut în ultimii ani

- Interviu cu Ion Caraignat, liderul Filialei Constanța a Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa”

- Domnule Ion Caraignat, care este pulsul mișcării sindicale din România la ora actuală. A slăbit, s-a redus numeric, mai are forța să lupte pentru drepturile salariaților?

- Începând din anul 2021, mișcarea sindicală din România a început să se consolideze. Membrii săi s-au trezit la realitate și au înțeles că dacă nu acționează nu își pot dobândi drepturile cuvenite. În cadrul Confederației „Cartel Alfa” solidaritatea sindicală este în creștere. Au fost organizate acțiuni de protest al căror mesaj a fost dus până la Bruxelles. O caravană a dreptății sociale, care anul trecut s-a deplasat de la Baia Mare până la Bruxelles, a atras atenția asupra faptului că dialogul social și munca nu sunt respectate în România, că salariul minim nu se ridică la cel puțin 50% din salariul mediu brut pe economie. În ciuda faptului că, din cauza pandemiei, sindicatele s-au confruntat cu o serie de restricții, au fost organizate numeroase acțiuni, e drept cu mai puțini participanți. Printre acestea se numără cele din fața sediilor Guvernului, Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii, protestul colegilor noștri polițiști de la Ministerul de Interne, pentru respectarea Legii 153.



- Care a fost efectul acestor acțiuni de protest?

- În urma protestelor, unele revendicări au fost sau urmează a fi rezolvate. Este cazul sindicaliștilor din Învățământ. Totodată, s-a revenit la masa dialogului social. Pe timpul Cabinetului Cîțu nu a existat un dialog între sindicate și Guvern. Odată cu schimbarea Guvernului, la presiunea sindicatelor, dialogul social a fost reluat, chiar dacă nu este pe măsura celui dorit de noi. Pentru prima dată după zece ani s-a reunit Consiliul Național Tripartit. La sfârșitul anului 2021, am organizat acțiuni de protest la Constanța, în fața sediului Prefecturii și al Consiliului Județean, pentru că Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța nu mai avea bani pentru plata salariilor din ultimele două luni ale anului. Acțiunile noastre au obligat instituțiile statului să găsească surse de finanțare a bugetului de salarii. Sindicatele au făcut presiuni pentru reglementarea prețului la gaze și energia electrică. În această direcție se remarcă acțiunile colegilor noștri de la Alro Slatina și Alum Tulcea, din industria aluminiului, a celor din chimie și petrochimie, sectoare mari consumatoare de gaze și curent electric. Întrucât, până la această oră, Guvernul nu a dat curs solicitărilor, sindicatele solicită demisia ministrului energiei, Virgil Popescu. În ultima vreme, sindicaliștii din penitenciare s-au alăturat protestului polițiștilor, cerând aplicarea prevederilor Legii 153. A apărut o nouă structură sindicală, cea a funcționarilor publici și personalului contractual din consiliile județene și primării, care are două revendicări. Prima se referă la deblocarea aplicării Legii 153, întrucât salariile lor sunt în continuare raportate la salariul minim pe economie de 2.080 de lei. În al doilea rând, se cere înlocuirea sintagmei „venit” din Legea salarizării cu cea de „salariu de bază sau salariu brut”. Săptămâna trecută, acest sindicat a organizat o grevă japoneză de trei ore, iar pe data de 24 februarie 2022 vor declanșa o grevă de avertisment, cu întreruperea lucrului. În funcție de rezultat, vor decide ce vor face în continuare. Salariații încep tot mai mult să conștientizeze faptul că fără sindicate, fără solidaritate și acțiune nu își pot apăra drepturile.

- Pe vremea Guvernului Boc, Legea dialogului social a fost amputată, fiind desființat contractul colectiv de muncă la nivel național și făcând aproape imposibilă încheierea contractelor colective la nivel de ramură. Veți relua acțiunile pentru reînființarea contractului colectiv de muncă la nivel național?

- În cadrul acțiunilor de protest din ultimii ani, alături de alte revendicări ale organizațiilor sindicale s-a aflat și modificarea Legii dialogului social. Nu cred că se va reveni la vechea formă a acesteia, dar dorim o serie de modificări privind: reprezentativitatea, încheierea contractelor colective de muncă la nivel național și pe sectoare de activitate. Din păcate, în prezent, doar Sănătatea și Învățământul mai au astfel de contracte colective de muncă.

- Dispariția acestor contracte de muncă ierarhic superioare a afectat forța mișcării sindicale?

- Într-adevăr, a slăbit-o! Pe de altă parte, a afectat ierarhia salarială. În contractul colectiv de muncă la nivel național era prevăzut un sistem de indici de ierarhizare a salariilor, care avea la bază salariul lucrătorului calificat (nivelul 1). Salariile lucrătorilor calificați erau cel puțin la nivelul 1,2 – 1,3, iar al celor cu studii superioare, la minimul 1,7. Contractul colectiv de muncă la nivel național era un instrument cu ajutorul cărora confederațiile sindicale puteau apăra drepturile tuturor salariaților din România, indiferent dacă erau sau nu membri de sindicat.